Birou Avocatura - Moniana Iordachescu

Reprezentantii mai multor organizatii neguvernamentale sustin ca in proiectul de Codul Civil au aparut, la discutiile din Parlament, modificari care ii avantajeaza pe notari, in conditiile in care insusi presedintele subcomisiei speciale, Daniel Buda, este notar.

Astfel, ONG-urile sustin ca prevederile aparute in proiectul de Cod Civil, asa cum a reiesit dupa discutiile din subcomisia de Cod Civil, vor avea ca efect suplimentarea vizitelor pe care populatia le va face la notari si a platilor de taxe catre notari.

Organizatiile explica faptul ca noile prevederi nu instituie intotdeauna obligatia de a merge la notar, dar vizita la notar in cazul mai multor proceduri este introdusa ca alternativa. Totusi, aceasta "alternativa", spun reprezentantii organizatiilor, le va induce oamenilor ideea ca este mai sigur sa se adreseze notarilor.

Specialistii asociatiilor neguvernamentale au explicat cateva dintre procedurile modificate de subcomisia pentru Codul Civil, in cadrul unor raporturi juridice in care inainte nu exista posibilitatea ca notarul sa fie implicat.

Catalin Predoiu a sustinut joi, 28 mai 2009, o conferinta de presa. Redam declaratia ministrului:

Comunicat MJLC:

"Reorganizarea ministerului

Guvernul a aprobat ieri proiectul de hotarare privind reorganizarea si functionarea MJLC, inclusiv organigrama.

Hotararea de reorganizare va fi urmata de ordine ministeriale si operatiuni administrative care vor desavarsi acest proces.

Principiul de baza al reorganizarii este optimizarea fluxurilor administrative si asezarea activitatii pe piloni institutionali, dupa modelul european.

Reorganizam ministerul prin gruparea logica a activitatilor si reducerea posturilor inutile.

Comunicat MJLC:

"Guvernul a sporit gradul de independenta a inspectorilor judiciari si eficienta activitatii de cercetare judiciara din cadrul CSM, masura ce se inscrie in actiunile recomandate de catre Comisia Europeana in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare.

In acest sens, a fost aprobata o ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Acest act normativ are la baza propunerile venite din partea CSM.

Astfel, inspectorii judiciari vor ocupa aceasta functie numai prin examen sau concurs, eliminandu-se posibilitatea detasarii. Inspectorii vor avea un mandat de sase ani, iar pentru aceasta perioada vor fi suspendati din functia de judecator sau procuror, cu posibilitatea revenirii in functia de executie de judecator sau procuror la finalul mandatului (exista dispozitii tranzitorii pentru inspectorii aflati in functie).

Magistratii, afectati de legea unica de salarizare, titreaza vineri Evenimentul Zilei. Magistratii sunt bugetarii carora nu le vor mai creste salariile multa vreme de acum inainte.

Astfel, potrivit proiectului de lege unica de salarizare pentru bugetari, angajatii din magistratura ( care se bucura in prezent de remuneratii foarte mari) vor ramane la aceste venituri pana vor fi ajunsi din urma de restul bugetarilor din Romania, aflati pe acelasi nivel ierarhic stabilit de actul normativ.

Astfel, presedintele Curtii Supreme, care are, acum, un salariu de aproape 15.000 de lei (echivalentul a aproximativ 25 de salarii minime pe economie), va castiga, conform unor anexe la legea unica de salarizare, doar 15 salarii minime pe economie, ca si presedintele tarii.

Leafa magistratului-sef nu va scadea insa, ci va sta pe loc pana cand indicele de ierarhizare (15 in acest caz) inmultit cu salariul minim pe economie va ajunge la valoarea actuala a salariului pe care acesta il primeste.

Noua lege unica de salarizare a bugetarilor prevede ca presedintele ICCJ va beneficia de coeficientul 15 in sistemul judiciar, maxim, iar la ultimul coeficient sunt aprozii si secretarii-dactilografi laborator expertize criminalistice, al caror coeficient este cuprins intre 2,5 si 3.

Conform aceluiasi proiect de lege, judecatorul cu grad de tribunal sau tribunal specializat si cel cu grad de tribunal militar vor fi la coeficientul 10, informeaza Mediafax.

Proiectul mai prevede ca, in Justitie, de coeficientul de ierarhizare 15 - cel mai inalt din grila de salarizare propusa pentru proiectul Legii salarizarii unitare a bugetarilor - va beneficia presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), la coeficientul 14,85 este incadrat vicepresedintele ICCJ, la coeficientul 14,75 se incadreaza presedintele de sectie la instanta suprema si procurorul general al Romaniei.

Sindicalistii s-au aratat foarte nemultumiti dupa dezbaterile pe marginea proiectului legii salarizarii unice, insa secretarul de stat in Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a dat asigurari cu nu sunt nemultumiri, ca discutiile au fost "consensuale".

"Noi avem un acord (cu Ministerele Educatiei, Muncii si Finantelor - n.r.) credem in el, iar in acest acord spune ca invatamantul trebuie sa se situeze catre varful ierarhiei. Dar daca un profesor de liceu se situeaza la 6 din cele 15 pozitii, numai varful ierarhiei nu reprezinta aceasta pozitionare", a declarat Anton Hadar, presedintele confederatiei sindicale Alma Mater, citat de Gandul.

De partea sa, Mocanu a replicat foarte linistit, convins ca profesorii stau foarte bine in grila: "Dupa intalnirea de azi, lucrurile devin clare pentru toate institutiile. Multe din neclaritatile exprimate si-au gasit raspunsul consensual, nu am mai avut dezbateri furtunoase".

Joi dimineata, toate partile reprezentate la discutii se vor prezenta cu grile alcatuite pe baza propriilor criterii de evaluare, iar acestea vor constitui baza viitoarelor negocieri. Negocierile si toate discutiile in jurul proiectului de lege vor trebui insa finalizate pana pe data de 20 iunie.

De la inceputul anului viitor, pensiile se vor primi in functie de contributiile la sistemul public de pensii, urmand ca in maximum doua luni sa fie finalizat proiectul legii unice a pensiilor, a declarat, miercuri, ministrul Muncii, Marian Sarbu.

"Saptamana viitoare va avea loc o prima intalnire a grupului de lucru, la care vor participa reprezentantii tuturor ministerelor implicate in elaborarea acestei legi, urmand ca in maximum o luna-doua luni sa putem veni cu un proiect de lege in acest sens.

In acest moment s-au aprobat sapte principii in legatura cu noul sistem de pensii, iar de la 1 ianuarie 2010 pensiile vor fi incasate in functie de contributia la sistemul de pensii", a precizat ministrul Muncii.

Marian Sarbu nu a dorit sa comenteze declaratiile presenditelui PSD, Mircea Geoana, care a declarat miercuri ca la nivelul coalitiei nu s-a ajuns la o discutie "structurata" despre recalcularea pensiilor speciale si ca secretarul de stat in Guvern, Mihai Seitan, a exprimat o opinie personala atunci cand a vorbit despre recalcularea pensiilor.

Decizia Curtii Constitutionale de admitere a sesizarii facute de presedintele Basescu privind sporurile obtinute in instanta de magistrati va crea discriminare intre cei cu decizii definitive si aplicabile si cei care au procese pe rol, a declarat vicepresedintele UNJR.

"Din momentul pronuntarii acestei decizii, toate actiunile judecatorilor vor trebui sa fie respinse pentru ca hotararea CCR este definitiva si obligatorie, insa, de cealalta parte, hotararile definitive de pana acum trebuie puse in aplicare.

Acest lucru duce la discriminare", a precizat vicepresedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), Dragos Calin.

Potrivit lui Calin, CCR s-a referit la recursurile in interesul legii solutionate de instanta suprema pentru ca toate deciziile date de Tribunale si Curti de Apel, in privinta sporurilor magistratilor, au fost motivate in baza acelor recursuri in interesul legii.

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie (iCCJ), Nicolae Popa, a declarat miercuri, in deschiderea centenarului Consiliului Superior al Magistraturii, ca magistratii au fost "tradusi" in fata Curtii Constitutionale, institutie care nu face parte din puterea judecatoreasca.

"Suntem a doua oara tradusi in fata unei structuri cu autoritate constitutionala, anume Curtea Constitutionala, suntem a doua oara chemati acolo pentru un pretins conflict juridic, care pune in discutie principiile constitutionale. Curtea Constitutionala nu face parte din puterea judecatoreasca, este chemata, si din pacate cu mari sanse, sa se pronunte asupra unor hotarari judecatoresti ramase definitive si sa le opreasca efectele. Dar acest lucru poate insemna doar un amestec", a declarat Nicolae Popa.

Popa a facut referire la deciziile instantei supreme, criticate in sesizarea presedintelui Basescu la CCR, precizand ca "un recurs in interesul legii este doar un recurs in interesul legii", prin care nu se da o decizie anume, si ca judecatorii Curtii Constitutionale s-au aflat in eroare.

Presedintele ICCJ considera ca puterea judecatoreasca este "o veriga slaba". "Premisele nu sunt cele mai favorabile. Vom vedea daca justitia va progresa sau nu. Puterea judecatoreasca este veriga cea mai slaba, care cauta sa se slabeasca pe zi ce trece. Am convingerea ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii, asistati de colegii lor europeni, nu vor lasa ca lucrurile sa se deterioreze in asa fel incat generatiile tinere sa se jeneze de ceea ce inseamna un act justitiar".

Inspectorii judiciari vor avea un mandat de sase ani, pe durata caruia vor fi suspendati din functia de judecator sau de procuror, iar posturile de inspector vor fi ocupate exclusiv prin concurs sau examen, a decis miercuri Guvernul.

Pana acum, inspectorii judiciari erau detasati pe o perioada de 3 ani si puteau sa ramana inca trei ani in aceasta functie.

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a declarat, la inceputul sedintei de miercuri a Executivului, ca reorganizarea inspectiei judiciare a fost mentionata in raportul interimar din 12 februarie al Comisiei Europene.

"Unul dintre obiectivele stabilite pentru reforma a fost reorganizarea inspectiei judiciare, astfel incat aceasta sa-si demonstreze eficienta in activitatea Consiliului Superior, de sanctionare a faptelor magistratilor care incalca regulile disciplinare", a declarat ministrul.