Cursurile de calificare a detinutilor nu vor mai fi platite din banii nostri.

Propunerile de modificare si completare a Legii 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul urmaririi penale realizate de catre specialisti din Administratia Nationala a Penitenciarelor au fost inaintate Parlamentului. Ele vor fi luate, azi, in discutie la Comisia juridica a Senatului. Una dintre cele mai interesante propuneri de modificare poate fi privita si ca o masura anticriza, nu numai de eliminare a discriminarii existente intre persoanele private de libertate care urmeaza cursuri de scolarizare si formare profesionala si persoanele aflate in stare de libertate. Astfel, alineatul 3 din art. 61 privitor la plata muncii prestate va fi abrogat daca Parlamentul va adopta aceste modificari. Acesta stipuleaza ca “persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care participa la cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala primesc lunar, pe durata cursurilor, o remuneratie egala cu salariul minim pe economie”. ANP subliniaza ca instruirea primita si zilele considerate ca executate din durata pedepsei constituie facilitati suficiente pentru a face atractiva participarea la acest gen de activitati. Interesandu-ne la “sursa” de unde provine plata lunara a acestor salarii pentru un detinut care face astfel de cursuri, am aflat ca ele sunt sustinute, prin Ministerul Muncii, de la buget. “Grav este, insa, ca plata nu se face la finalul cursurilor, ci in fiecare luna, iar daca detinutul nu finalizeaza cursul respectiv, pentru a lua acesti bani inapoi, statul trebuie sa-l dea in judecata pe detinut. Va dati seama ce cheltuieli sunt si mai ales ca si, daca ar castiga, statul nu are ce sa ia inapoi in multe dintre cazuri!”, ne-a declarat, ieri, directorul general al ANP, Ioan Bala.

Detinutul periculos va fi trimis la regimul maxim de siguranta
La articolul 20 – regimul maxim de siguranta se propune introducerea unui nou alineat, referitor la procedura de evaluare a riscului pe care il prezinta persoana condamnata pentru sine si pentru siguranta penitenciarului, aceste persoane urmand a face parte din categoriile care  intra pe regimul de maxima siguranta. Aceasta procedura va fi realizata de catre comisia de stabilire, schimbare si individualizare a pedepselor. Motivatia specialistilor ANP este aceea ca gradul de periculozitate nu se raporteaza numai la cuantumul pedepsei primite, ci “in primul rand la comportamentul concret”.
In ce priveste regimul semideschis, au fost adaugate anumite activitati la care pot participa detinutii carora le-a fost aplicat acest regim. E vorba de activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala.

Perioada de analiza la schimbarea regimului de executare
Si articolul 26, privitor la schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, este propus pentru modificare. Textul vechi stipula: “Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate are obligatia ca o data la 6 luni sa analizeze conduita persoanei condamnate si eforturile depuse de acesta pentru reintegrare sociala (...). ANP arata ca perioada de 6 luni este insuficienta pentru cunoasterea temeinica a persoanelor condamnate si, pe baza mai multor motivatii, propune urmatorul text: “Comisia prevazuta de art. 14 are obligatia ca, dupa executarea a 10 ani in cazul pedepselor cu detentiunea pe viata si a unei patrimi din durata pedepsei cu inchisoarea, sa analizeze conduita persoanei condamnate (...) In cazul in care comisia apreciaza ca nu se impune schimbarea regimului de executare, stabileste termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an. La acest articol s-a mai adaugat ca “persoana condamnata are posibilitatea de a formula cerere de schimbare a regimului de executare dupa executarea fractiunii de pedeapsa stabilita in alin. 1 (10 ani pentru vietasi si o patrime pentru restul).

A fost introdus dreptul la vizita intima
In privinta dreptului la plimbare zilnica si dreptul de a primi vizite, ANP propune introducerea unui alineat nou (2 indice 1), care prevede ca “persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot beneficia de vizita intima, in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi”. La aceasta ora, camerele destinate acestor vizite sunt amenajate deja in majoritatea penitenciarelor, conforme cu legislatia europeana in domeniu. De asemenea, articolul 57 - dispozitiile generale privind munca prestata are un nou alineat care sa fie in concordanta cu Constitutia. Astfel, “munca persoanelor condamnate in regim de prestari servicii, in regie proprie, la activitati gospodaresti si in caz de calamitate este obligatorie. Persoanele condamnate pe baza de voluntariat pot presta munca in orice loc din interiorul sau exteriorul penitenciarului, in conditii stabilite prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti”.

Locul de executare a pedepselor, propus pentru abrogare!
O alta modificare a Legii 275/2006 urmareste degrevarea directorului adjunct de penitenciar de participarea la lucrarile comisiei pentru individualizarea pedepselor (art.14 din lege). Mai mult, aceasta comisie, pe langa individualizarea pedepselor privative de libertate, se va ocupa si de stabilirea si schimbarea acestora. Alte propuneri privesc regimul de maxima siguranta, regimul semideschis, schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, iar articolul 30, privitor la locul de executare a pedepselor functie de durata acestora, este propus pentru abrogare, motivandu-se ca penitenciarele si sectiile acestora se clasifica si functioneaza in raport de regimul de executare,si nu dupa alt criteriu.

Autor: Adina Anghelescu-Stancu

sursa: www.gardianul.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu