Noua ne pasa. Ne pasa intens si personal. Ne pasa ziua. Ne pasa noaptea. Ne pasa in tot restul timpului. Nimic din ceea ce e important pe lumea asta a noastra nu ne lasa indiferenti. Uneori, ne pasa si de lucrurile aparent nesemnificative. Nu neaparat fiindca e vreo sansa sa se ascunda Dumnezeu in spatele lor, doamne fereste, ci pentru ca suntem generosi in pasarea noastra. Ne pasa, nu va e clar?

Ne pasa totusi parca un pic mai mult de cele cu adevarat importante. Doar sunt importante! Ne pasa de pensii. Ne pasa de Legea unica a salarizarii. Ne pasa de Legea educatiei. Ne pasa imens. Ii privim cu respect pe scolarii francezi care, nu demult, au iesit in strada sa protesteze, la unison, impotriva modificarii varstei de pensionare. Ii privim cu respect pentru ca le pasa, si inca de la o varsta frageda. Ii privim si cu putina invidie, s-o recunoastem - provin dintr-o cultura a rezistentei.

Dar si noi rezistam. Rezistam printr-o pasare apasata. Ne pasa si ne place ca ne pasa. E adevarat, au cantarit si cantaresc inca foarte greu si avertismentele extrem de serioase ale Fondului Monetar International sau ale altor organisme internationale, potrivit carora e musai sa ne pese. Cu siguranta insa ne-ar fi pasat si fara ele. Cum sa nu-ti pese de pensionari, de salariati, de elevi si de studenti? De trecutul, prezentul si viitorul tarii?

Tocmai fiindca ne pasa am dat frau liber politizarii tuturor institutiilor statului. Noi, si numai noi detinem monopolul pasarii. Doar noua ne pasa cum trebuie. Celorlalti le pasa gresit.

Le pasa totusi si lor. Drept dovada scorul cu care Curtea Constitutionala s-a pronuntat in defavoarea legii pensiilor si a procedurii asumarii guvernamentale a Legii educatiei. Daca nu s-ar fi repetat si daca nu ar fi fost atat de strans, am fi avut motive serioase de ingrijorare. Din fericire, s-a repetat si e foarte strans. Prin urmare, au discutat aprig si contradictoriu. Au dus lupte grele. Pe scurt, le pasa.

Ca decizia luata nu a fost una obiectiva, profesionista, ci una strict politica, ce mai conteaza? E drept, Curtea Constitutionala nu are de ce sa decida in chestiuni care tin de domeniul economic (cuantumul salariului minim, valoarea punctului de pensie sau varsta de pensionare). Nici "argumentele" invocate in cazul legii educatiei - o lege extrem de importanta care va iesi foarte probabil macelarita din Parlament - nu prea stau in picioare. Educatia e la pamant si continua sa coboare, dar noi ne luptam cu minoritatea maghiara. Salutar e ca le pasa.

Le pasa tuturor, in special de elevi si de studenti. "Romania va disparea ca tara si ca societate daca nu intelege ca cele mai importante investitii trebuiesc facute in educatie si in sanatate", declara convins dl Ponta. Problema e ca ipocrizia si vorbele umflate nu pot tine locul unei legi bune. Deciziile dictate de interese de partid, de gasca, de trib, de interese fara acoperire profesionala (si numar printre ele decizia recenta a Curtii Constitutionale referitoare la "legea Funeriu" sau la legea pensiilor), deciziile de tip "5-4" nu au cum sa duca la nimic constructiv.

Soarta reformelor majore este decisa la vot cu scor de 5 la 4. Nimic mai neclar. Adica aproape jumatate crede in constitutionalitatea propunerilor, dar celalalta jumatate plus unu nu crede?! Par a fi doar reflexe. De ce nu mult mai rezonabilul 9-0 sau 8-1, cel mult 7-2? E chiar atat de interpretabila Constitutia?

In lipsa competentelor si a responsabilitatii in momentele decizionale importante, poate sa ne pese mult si bine.

Andreea PAUL VASS - Consilier personal al prim - ministrului

sursa: www.ziare.com

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu