Romania va avea un nou Cod de procedura penala, pe sistem european, daca proiectul Ministerului Justitiei va fi aprobat de parlamentari in forma in care a fost elaborat. Ministrul Tudor Chiuariu a anuntat ieri ca va trimite celor doua comisii juridice ale Camerelor Parlamentului si Consiliului Superior al Magistraturii, la inceputul saptamânii viitoare, partea generala a noului Cod de procedura penala (CPP). Partea generala a noului Cod va fi postata pe site-ul Ministerului Justitiei pentru ca ea sa poata fi dezbatuta. Ministrul a precizat ca pâna la sfârsitul anului isi propune sa finalizeze si partea speciala Codului.

Noul Cod de procedura penala isi propune sa gaseasca un echilibru optim intre dreptul acuzarii si cel al apararii, a spus Chiuariu. El a precizat ca noul cod isi propune sa rezolve unele probleme cronice ale sistemului judiciar: supraincarcarea parchetelor si instantelor, durata excesiva a procedurilor, deschiderea unor proceduri abuzive, tergiversarea nejustificata a cauzelor si nesolutionarea cauzelor din motive procedurale.

Noutati

Potrivit noului proiect de Cod, in procedura penala romaneasca vor aparea unele etape si functii care nu exista in prezent: Procedura de Camera Preliminara, Judecatorul de libertati, si vor disparea altele, cum ar fi  posibilitatea de a cere restituirea dosarului la Parchet.

In premiera, judecatorul va decide, in timpul unei proceduri numita Procedura de Camera Preliminara, daca rechizitoriul este corect intocmit, precum si daca probele sunt obtinute in mod legal. „Pentru a evita pornirea sau exercitarea unor proceduri abuzive noul Cod va reglementa mai strict cazurile in care incepe urmarirea penala si va institui o procedura preliminara de verificare a legalitatii, si temeiniciei rechizitoriului numita Procedura din Camera Preliminara. Potrivit acesteia, daca nu sunt suficiente probe, instanta sa nu fie incarcata inutil cu o cauza care nu ar putea duce la condamnare“, a spus Chiuariu. Tot in aceasta procedura se va stabili si cadrul procesual prin constituirea partii civile si a celei responsabile civilmente si tot aici se vor solutiona competentele, se inlatura probele obtinute ilegal si se verifica temeinicia acuzatiilor.

Judecatorul de libertati va decide in cursul urmaririi penale, la propunerea procurorului, toate masurile restrictive care se vor lua impotriva unei persoane, incepând de la arestarea preventiva si pâna chiar la instituirea unui sechestru. El poate decide inclusiv arestul la domiciliu, procedura noua in dreptul românesc. Judecatorul va fi desemnat din rândul magistratilor penalisti de la fiecare instanta, urmând a fi schimbat la un anumit interval de timp.

Modificari

Procurorul ca titular al actiunii penale va trebui sa dovedeasca acuzarea prin administrarea de probe. Se va modifica ordinea cercetarii judecatoresti in sensul administrarii probelor in urmatoarea ordine: probe in acuzarii, probe in aparare. Audierea inculpatului va avea loc dupa adminsitrarea probelor in acuzare. Prin eliminarea posibilitatii de a cere restituirea dosarului la Parchet pentru refacerea urmaririi penale, se mareste responsabilitatea procurorului. Aspectele care tin de nelegalitatea actului de sesizare a instantei vor fi rezolvate in cadrul procedurii de Camera preliminara, a spus ministrul.

Va fi inlocuit Codul promovat prin ordonanta?

Ordonanta Guvernului pentru modificarea CPP, votata de Parlament a fost trimisa in noiembrie spre reexaminare de catre Traian Basescu. Presedintele a anuntat ca a retrimis Parlamentului proiectul de lege privind modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala, explicând ca actul normativ poate duce la blocarea anchetelor, la disolutia autoritatii statului si ar putea afecta securitatea nationala. Basescu a dat mai multe exemple concrete pentru a explica implicatiile, in opinia sa foarte grave, ale modificarilor aduse de Parlament. Clubul Român de Presa, mai multe ONG-uri si câtiva politicieni i-au cerut presedintelui Traian Basescu sa nu promulge legea pentru modificarea Codului penal, intrucât aceasta poate limita drepturile la libera exprimare a ziaristilor si cel de exercitare libera a profesiei. Chiuariu a declarat ca intentia Ministerului Justitiei este de a avea o noua reglementare. „De aceea trimitem partea gerenala pentru ca Parlamentul sa vada ca suntem intr-o faza avansata“, a declarat Chiuariu.

Adrian Horincar - Gardianul (03-12-2007)

 
Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu