Echipa comisarului biochimist Romica Potorac si a comisarului sef Nicolae Preda a reusit sa elaboreze o metoda prin care se poate afla vechimea unei amprente digitale si grupa sanguina a celui care a lasat-o.

Politia Romana este prima institutie din lume capabila sa stabileasca vechimea unei amprente digitale, in functie de aceasta descoperindu-se si grupa sanguina a celui care a lasat-o. Astfel, se poate micsora drastic cercul de suspecti in cazul comiterii unei infractiuni. Descoperirea stabileste relatia existenta intre varsta amprentei si grupa sanguina a persoanei de la care provine aceasta, generand, in acest fel, informatii care sustin sau infirma afirmatiile subiectilor despre propriile urme create intr-un camp infractional.

Datele sunt preluate din "Studiul asupra vechimii amprentelor digitale create de persoane cu grupe sanguine diferite", care reprezinta o premiera mondiala si a avut ca punct de pornire necesitatea solutionarii problemelor complexe care rezulta din practica curenta criminalistica si combaterea sau sustinerea afirmatiilor subiectilor despre propriile amprente, derulat pe o perioada de doi ani.

Seful Politiei Romane, chestorul Gheorghe Popa, a declarat ieri ca materialul biologic si implicit amprentele papilare provenite de la persoanele cu grupe sanguine diferite se comporta diferentiat in timp, cu mentinerea factorilor de mediu identici. Amprentele create de persoane cu grupele sanguine B si AB imbatranesc mai rapid decat cele create de persoanele cu grupele sanguine 0 si A. Degradarea celulelor epiteliale latente in amprentele papilare, dupa 180 zile, este de 93,43% pentru grupa 0 si de 99,85% pentru grupa B. Cele mai stabile celule epiteliale sunt cele care apartin grupei sanguine 0, urmate de cele ale grupelor de sange A, AB si, in final, B. Amprentele digitale nu mai pot face obiectul unei anchete criminalistice dupa aproximativ trei, patru luni de la prelevare, politistii romani stabilind, in premiera mondiala, in baza unui studiu, ca urmele papilare imbatranesc in functie de grupa sanguina. Seful Politiei Romane a precizat ca studiul a fost realizat de echipa sa de cercetare stiintifica, din care fac parte comisarul biochimist Romica Potorac, de la Laboratorul ADN al Institutului de Criminalistica-IGPR, si comisarul sef de politie Nicolae Preda, seful Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Politie Giurgiu.

Apartenenta la o grupa sanguina

Obiectivul cercetarii a fost sa determine si sa cuantifice evolutia procesului de imbatranire a amprentelor papilare din punct de vedere al grosimii crestelor papilare, a latimii santurilor papilare, a numarului de elemente dactiloscopice macroscopice, a numarului de pori, a numarului de celule epiteliale si a cuantificarii ADN-ului. De asemenea, specialistii romani au urmarit realizarea unui etalon pe baza caruia sa se poata stabili vechimea unei amprente papilare si apartenenta la o grupa sanguina. Potrivit sefului Politiei Romane, aceasta descoperire nu ajuta la identificarea persoanei, doar "pozitioneaza in timp, ajuta la stabilirea grupei sanguine si la identificarea unui grup de suspecti". La acest studiu au fost utilizate loturi de subiecti, elevi ai Scolii de Politie Campina, omogeni din punct de vedere social - educativ, care sa fie reprezentative pentru caracteristicile studiate.
De asemenea, specialistii au folosit pentru examinari peste 800 de amprente papilare, prelevate de la persoane cu grupe sanguine diferite.

Inregistrat la OSIM

Chestorul Gheorghe Popa a declarat ca acest studiu va fi inregistrat la Oficiul pentru Standarde, Inventii si Marci, urmand a se face demersuri si pentru validarea lui de catre instante.

"Studiul asupra vechimii amprentelor digitale create de persoane cu grupe sanguine diferite" a fost prezentat de specialistii romani, in 5 iunie, la Lyon, cu ocazia Congresului International de Criminalistica, care a avut loc la sediul Interpol. Chestorul Popa a precizat ca acesta a avut un succes deosebit, deoarece aceasta metoda ofera avantajul standardizarii bazate pe relatiile dintre caracteristicile morfologice, structurale si biochimice, in functie de timp, precum si posibilitatea de a atribui, cu titlu informativ, o grupa sanguina persoanei care a creat o amprenta papilara. Lucrarea a fost, de asemenea, trimisa in SUA pentru a fi prezentata, luna viitoare, la Congresul International organizat de Academia Romano - Americana de Arte si Stiinte, care va avea loc la Boston. Chestorul Popa a mentionat ca Interpol a solicitat acest studiu Politiei Romane, intentionand sa-l posteze pe site.

Sistemul AFIS

Politia Romana a inaugurat anul trecut un modern sistem de identificare a persoanelor pe baza examinarii dactiloscopice. Sistemul AFIS PRINTRAK BIS permite identificarea persoanelor cu identitate falsa sau care au comis fapte antisociale in afara tarii, pe baza examinarii dactiloscopice.

Sistemul mareste capacitatea de stocare de la doua la sase milioane de persoane si de la 100.000 la 500.000 urme papilare digitale si palmare. Totodata, permite interfatarea si compatibilizarea cu banca de date europeana, precum si combaterea infractiunilor transfrontaliere. Sistemul "este un proiect foarte important si un pas inainte in conceptul de modernizare a Politiei Romane. Este nevoie sa avem aceste dotari la nivelul celor din tarile dezvoltate, pentru ca diversificarea actelor criminale imbraca forme variate si, de aceea, trebuie sa fim cu un pas inaintea celor care incalca legea", declarau la acea vreme oficiali ai Politiei Romane.

Nici un ajutor pentru cazul Elodia

Seful Politiei Romane a prezentat un caz in care s-a putut stabili principalul suspect, insa nu a putut fi acuzat intrucat vechimea amprentelor digitale ale acestuia nu era corespunzatoare cu momentul in care a avut loc incidentul.

Astfel, in urma spargerii unui imobil, criminalistii au ridicat doua amprente de pe sertarul unui dulap aflat in locuinta, stabilindu-se posibilul autor, in urma examenului de determinare si cuantificare a evolutiei procesului de imbatranire al amprentelor papilare. Atunci insa, barbatul nu a putut fi acuzat de nimic, desi era principalul vizat in spargerea locuintei. Gheorghe Popa a facut referire si la dosarul "Elodia", spunand ca in cazul in care cadavrul va fi gasit, dupa ipoteza ca avocata ar fi fost omorata in urma cu aproape un an, nu ar fi posibila identificarea autorului crimei prin amprentare, urmele papilare fiind "imbatranite".

sursa: www.ziare.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu