Guvernul a aprobat Codul insolventei, prin ordonanta de urgenta, in scopul declarat de a elimina practica prin care multe firme se folosesc de procedura actuala pentru a frauda statul, insa specialistii sustin ca numarul cazurilor de acest gen este foarte mic, iar blocarea accesului la insolventa poate aduce mai multe prejudicii.

Potrivit proiectului Codului insolventei, lansat in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei la inceputul lunii septembrie, firma care vrea sa intre in insolventa trebuie sa aiba o datorie mai mare de 40.000 de lei, prag valoric impus anterior doar in cazul creditorilor.

Avocatii sunt de parere insa ca insolventa nu este un lucru rau pentru economie, iar limitarea accesului la procedura nu poate decat sa prejudicieze si mai mult creditorii si debitorii deopotriva.

"Introducerea valorii-prag pentru debitor este o masura de echilibru intre posibilitatea debitorului de a-si declara insolventa si dreptul unui creditor de a o cere. Nu apreciem ca masura va avea ca efect reducerea numarului de insolvente, ci doar ca va intarzia declansarea unora dintre ele.

De ce trebuie sa privim insolventa ca pe ceva rau pentru economie? Dimpotriva, este modalitatea prin care economia scapa de corpurile bolnave incurabil, le insanatoseste pe cele tratabile si reintroduce in circuitul economic resurse valoroase (terenuri, utilaje, active necorporale etc.).

Nu credem ca trebuie sa ne propunem prin codul insolventei reducerea numarului de proceduri prin impunerea de bariere de diverse feluri", a spus Dorin Petcu, asociat al TZA Insolventa S.P.R.L., divizia de insolventa a Tuca Zbarcea & Asociatii, pentru Ziare.com.

Termenului de realizare a unei reorganizari a fost redus de la trei ani la un an. De asemenenea, statul poate executa creantele bugetare nascute in timpul procedurii de insolventa.

Ponta: Vrem sa lovim in evaziune

"Prin adoptarea Codului insolventei, vreau sa lovim exact unde avem probleme cu evaziunea fiscala: firme care intra in insolventa doar pentru a nu-si plati datoriile", a spus premierul Victor Ponta.

Totusi, avocatii apreciaza ca in spatele numarului mare de insolvente rezida alte cauze.

"Nu credem ca numarul mare de insolvente inregistrat se datoreaza legislatiei permisive si nu putem aprecia daca au avut ca scop evitarea platii obligatiilor fiscale. Numarul mare de proceduri deschise sunt determinate atat de starea precara a economiei, cat si de inabilitatea ori imposibilitatea antreprenorilor de a se adapta noului climat economic. Scopul ultim al unei afaceri este de a produce profit nu pierderi. Nimeni nu investeste in propriul esec", a afirmat Dorin Petcu.

Avocatul admite, totusi, ca exista si debitori si creditori care abuzeaza de prevederile legii.

"Sunt debitori care aleg calea insolventei inainte da a incerca sa se restructureze sau care-si declara insolventa si reorganizarea doar pentru a scapa de executari silite nedorite, civile sau fiscale, desi, in ansamblu, debitorul nu se afla in stare de insolventa", a precizat acesta.

Totodata, sunt si creditori care cer direct insolventa unei firme pentru recuperarea creantelor lor ori doar in "scop sicanator".

"Acest tip de practici, intr-adevar, se datoreaza legislatiei permisive si o sanctionare mai aspra a unor astfel de comportamente ar putea reduce numarul procedurilor declansate, dar din totalul de proceduri deschise, numarul celor deschise prin astfel de practici este totusi unul foarte mic in opinia noastra", a adaugat avocatul.

Ce nu solutioneaza Codul insolventei

Conform reprezentantului Tuca Zbarcea & Asociatii, ramane in continuare insa nesolutionata pe deplin insolventa regiilor autonome.

"Pentru acestea consideram ca este necesar un cadru legal special cu privire la insolventa, patrimoniul acestora fiind preponderent public, iar solutia lichidarii fiind contrara interesului public.

Prin natura activitatii acestora, disfunctionalitatile in operare sau, si mai grav, incetarea activitatii si lichidarea ar genera prejudicii semnificative beneficiarilor finali, acestia in cele mai multe cazuri nefiind parte a procedurii nefiind creditori, vor fi lipsiti de mijloacele legale pentru a-si apara interesele", a aratat Dorin Petcu.

Un alt aspect important al fi cel al rolului judecatorului sindic in confirmarea planului de reorganizare din perspectiva viabilitatii si fezabilitatii planului. "Consideram ca in situatia in care exista cel putin o contestatie fundamentata pe aceste motive, judecatorul sindic ar trebui nu sa aiba posibilitatea consultarii unui tert specialist in reorganizare/restructurare, practician in insolventa sau nu, ci aceasta consultare sa fie o prevedere expresa a legii", a adaugat avocatul.

Autor: Camelia Sisea

sursa: www.ziare.com

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu