Romania a cerut ieri, 16 septembrie 2008, Curtii Internationale de Justitie sa delimiteze spatiile maritime ce apartin ei si Ucrainei in Marea Neagra, aratand ca solutia de delimitare pe care o propune este una corecta, conforma dreptului international si pozitiei sustinute si in timpul negocierilor bilaterale.
Din partea Romaniei, au pledat ieri in fata Curtii Internationale de Justitie Vaughan Lowe, pe temele "Contructia liniei de echidistanta” si "Verificarea echitatii”, Alain Pellet pe tema "A doua faza a delimitarii: circumstantele relevante” si Bogdan Aurescu, Agentul Romaniei, care a prezentat concluziile si pretentia ridicata de Romania in acest proces.
Vaughan Lowe: Constructia liniei de echidistanta
Vaughan Lowe trateaza, in prima pledoarie a zilei modalitatea corecta de constructie a liniei provizorii de echidistanta, prima faza a aplicarii metodei de delimitare maritima.
Romania si Ucraina sunt de acord asupra unui fapt, a spus Vaughan Lowe, acela ca metoda de delimitare presupune trei etape:
- trasarea unei linii de echidistanta provizorii intre punctele relevante ale celor doua state;
- analizarea circumstantelor relevante si eventuala ajustare a liniei pentru a fi echitabila in raport cu aceste circumstante;
- aplicarea testului proportionalitatii: echilibrul intre dimensiunea spatiilor maritime alocate fiecarei parti si lungimea coastelor lor relevante.
In al treilea rand, Insula Serpilor nu a fost niciodata notificata de Ucraina ca punct de baza la ONU, iar din textul notificarii ucrainene rezulta ca a notificat toate punctele pe care le considera capabile sa constituie puncte de baza pe coasta sa.
Asadar, concluzia este evidenta: Insula Serpilor nu poate constitui un punct care sa fie luat in considerare in trasarea liniei provizorii de echidistanta.
In ceea ce priveste Digul Sulina, punctul de baza de pe coasta romana care a fost atacat de Ucraina, profesorul Lowe a demonstrat viabilitatea folosirii Digului Sulina ca punct de baza, completand analiza factuala pe care a facut-o ieri Daniel Muller. in ceea ce priveste comparatia ucraineana a Digului Sulina cu Insula Serpilor, Vaughan Lowe a demontat-o simplu: Conventia privind dreptul marii trateaza diferit formatiunile de tipul Insulei serpilor fata de instalatiile portuare permanente de tipul Digului Sulina. Este aceeasi conventie cea care consacra folosirea Digului Sulina ca punct de baza de pe coasta Romaniei, a subliniat Lowe.
O data stabilite punctele de baza de pe coastele relevante in delimitare, trasarea liniei de echidistanta survine natural intre coastele adiacente si cele opuse. Cursul acestei linii nu este dictat decat de caracteristicile geografice ale zonei in disputa.
Alain Pellet: A doua faza a delimitarii: circumstantele relevante
Profesorul Alain Pellet a examinat, in pledoaria sa, cele trei aspecte examinate de Romania si Ucraina referitoare la circumstantele relevante, care ar putea sa determine deplasarea liniei provizorii de echidistanta: configuratia generala a coastelor de la Marea Neagra, Insula Serpilor, ca posibila circumstanta relevanta, si diferentele dintre lungimile coastelor relevante ale Romaniei si Ucrainei.
Rationamentul Romaniei in ceea ce priveste delimitarea maritima in Marea Neagra se poate rezuma in trei puncte, a aratat Curtii profesorul Alain Pellet. In primul rand, linia de echidistanta dintre coastele relevante ale celor doua state trebuie trasata plecand de la punctele de baza pertinente de pe coaste, dar Insula Serpilor, spre deosebire de Digul Sulina nu poate constitui un astfel de punct, desi Ucraina a incercat o comparatie, total artificiala, intre cele doua. In al doilea rand, odata trasata aceasta linie, ea ar putea fi ajustata in functie de circumstantele speciale, pertinente, cu scopul de a ajunge la un rezultat echitabil. in al treilea rand, ultimul pas al delimitarii maritime este efectuarea testului proportionalitatii.
Aceasta este metoda pe care Romania isi bazeaza pretentiile, iar in formularea pretentiilor sale Romania se bazeaza pe normele dreptului international, atent studiate, si pe jurisprudenta in materie a CIJ si a altor instante internationale.
Exercitiul delimitarii maritime nu este similar unui joc de poker, unde conteaza cine are cel mai mult noroc, ci este o operatiune juridica definita clar de reguli dezvoltate in practica jurisprudentiala, a afirmat Alain Pellet.
Profesorul Pellet a subliniat ca Romania si Ucraina sunt de acord asupra definitiei si utilizarii circumstantelor speciale pertinente in delimitarea maritima si ca scopul acestei a doua faze a aplicarii metodei este acela de a se ajunge la o delimitare echitabila pentru ambele state.
Profesorul Pellet a subliniat ca, in delimitarea pe care Curtea o are de facut in prezenta speta, trebuie sa se tina cont, in primul rand, de acordurile precedente, convenite intre parti. Astfel, a spus Pellet, Procesele verbale generale din 1949, prin care cele doua parti au convenit trasarea frontierei maritime in jurul Insulei serpilor, pe un arc de cerc de 12 mile marine, trebuie sa exercite deplin efect juridic in acest caz. De asemenea, Curtea trebuie sa aplice integral, in delimitare, prevederile din Acordul Conex la Tratatul de baza romano-ucrainean din 1997.
Linia de echidistanta trasata in prima faza a delimitarii maritime este aceea care reflecta cel mai bine realitatea geografica a zonei in disputa, a demonstrat Pellet. Desi in pledoariile Ucrainei a aparut frecvent alegatia ca Romania ar dori sa redefineasca contextul geografic al zonei, este tocmai Ucraina cea care face acest lucru, pretinzand modificarea liniei provizorii de echidistanta dupa circumstante pe care le numeste pertinente (lungimea coastelor sale), dar care nu au nimic de-a face cu realitatile din zona in disputa si nici cu practica jurisprudentiala in materie, a aratat profesorul Pellet.
Linia de delimitare ceruta de Ucraina obstructioneaza tarmul romanesc, fapt neacceptat in dreptul international, a demonstrat Alain Pellet. Profesorul a proiectat in fata judecatorilor hartile care reprezinta liniile de delimitare cerute de cele doua state, subliniind inechitatea produsa de linia ucraineana. Chiar daca admitem ipoteza ca lungimea coastelor ar putea sa fie luata in consideratie ca circumstanta relevanta in delimitarea maritima, a spus Profesorul Pellet, trebuie subliniat faptul ca Ucraina nu se refera decat la doua aspecte pe care, in opinia sa, le considera, insa in mod eronat, relevante in aceasta privinta: disparitatea lungimilor coastelor celor doua state si faptul ca tarmul sau domina Marea Neagra. Ucraina nu ia in considerare faptul ca Marea Neagra este o mare semi-inchisa si redusa ca dimensiuni, si nici efectele pe care le produce metoda sa arbitrara de delimitare asupra acordurilor deja stabilite intre statele riverane.
Profesorul Pellet a analizat efectul pe care l-ar putea produce Insula Serpilor, daca putea fi considerata circumstanta pertinenta in delimitare. Asa cum a aratat partea romana, Insula serpilor nu poate fi considerata parte a coastei ucrainene. Ea ramane ceea ce se vede pe orice harta: o formatiune izolata, nesemnificativa, a subliniat profesorul Pellet. Deja Insula serpilor, ca teritoriu ucrainean, beneficiaza de 12 mile marine alocate prin acordurile romano-sovietice, mostenite de Ucraina. Astfel, Insula Serpilor nu poate influenta linia de delimitare, a spus profesorul francez. Nu este primul caz din jurisprudenta internationala care analizeaza o formatiune maritima cu caracterele Insulei serpilor, iar practica in materie este ca astfel de protuberante stancoase sa fie ignorate in delimitari.
Tratand diferenta dintre coastele Romaniei si a Ucrainei, profesorul Pellet a subliniat ca, in delimitarile maritime, acesta nu este un argument de sine statator. Metodele de delimitare maritima folosite la nivel international considera in rare cazuri lungimea coastelor drept circumstanta relevanta, iar in cazurile jurisprudentiale cand a contat, disparitatea era imensa, de cel putin 1:9. In cazul Romaniei si Ucrainei nu exista o disparitate importanta intre coastele relevante astfel incat sa fie considerata circumstanta pertinenta pentru a deplasa linia de delimitare.
Vaughan Lowe: Verificarea echitatii. Concluzii
In cea de-a doua pledoarie a sa din ziua de 16 septembrie, profesorul Vaughan Lowe a demonstrat ca linia de delimitare propusa de Romania respecta perfect principiul echitatii si ca supunerea acestei linii testului proportionalitatii rezulta intr-un echilibru al spatiilor maritime alocate celor doua state in zona in disputa si coastele lor relevante.
Profesorul Lowe a aratat Curtii ca argumentul-mantra ucrainean referitor la lungimea coastelor sale nu sta in picioare nici la faza aplicarii testului proportionalitatii, deoarece numai o parte din aceste coaste sunt cu adevarat relevante pentru zona in disputa. Numai coastele a caror proiectie in larg se suprapune pe zona in disputa pot fi luate in considerare, iar acesta nu este cazul intregului tarm ucrainean, a spus Lowe.
Profesorul Lowe a descris exact linia de delimitare ceruta de Romania demonstrandu-i caracterul echitabil, care face dreptate ambelor parti.
Bogdan Aurescu, Agent al Romaniei pentru CIJ: Concluziile Agentului Romaniei pentru CIJ
Bogdan Aurescu a prezentat concluziile si linia propusa de Romania in fata CIJ in ceea ce priveste platoul continental si zonele economice exclusive ce ar trebui sa revina tarii noastre, in ultimul discurs al echipei Romaniei in audierile din procesul pentru delimitarea spatiilor maritime in Marea Neagra.
Romania cere Curtii Internationale de Justitie sa delimiteze spatiile maritime ce apartin ei si Ucrainei in Marea Neagra, mai exact, linia echidistanta/mediana si frontiera deja convenita bilateral in jurul Insulei Serpilor. „Linia Romaniei este moderata, corecta si rezonabila si nu incalca drepturile Ucrainei, lasand Ucrainei toate spatiile maritime in fata tarmurilor sale”, a aratat Bogdan Aurescu. Spre deosebire de propunerea Ucrainei, propunerea Romaniei nu obstructioneaza nicio coasta. Linia de delimitare pretinsa de Romania in fata Curtii este trasata respectand cu strictete contextul geografic al zonei si relatia dintre coastele relevante ale celor doua state, precum si modelul de delimitare care prevaleaza intre statele riverane Marii Negre, respectand astfel interesele statelor parti la proceduri si ale statelor terte.
Agentul Romaniei pentru CIJ a afirmat ca Romania a incercat indelung, in negocierile bilaterale cu URSS si apoi cu Ucraina, sa rezolve aceasta disputa conform dreptului international, si a apelat la CIJ doar in momentul esecului negocierilor. „Incheiem asa cum am inceput: cu dreptul international. Dreptul international este suveranul absolut pe care toti actorii si toate actiunile comunitatii internationale ar trebui sa il urmeze si sa il respecte. Cuvintele inspirate ale lui Nicolae Titulescu, a carui prestigioasa efigie se afla nu departe de aceasta Mare Sala a Justitiei, in apropierea Palatului Pacii, imi vin in minte: el definea suveranitatea statelor ca fiind „grevata de o ‚servitute internationala in favoarea Pacii’ si a dreptului international””, a afirmat Bogdan Aurescu.
Bogdan Aurescu a trecut in revista, in mod sintetic in discursul sau, argumentele principale pe care Romania isi fundamenteaza pretentia:
I. Frontiera deja trasata in jurul Insulei Serpilor.
Romania sustine ca o prima parte a delimitarii a fost realizata prin Procesele Verbale agreate de Romania si URSS in 1949 si confirmate de documente ulterioare de acelasi caracter, care au stabilit frontiera maritima in jurul Insulei serpilor, pe un arc de cerc de 12 mile maritime de mare teritoriala, maximum de spatiu maritim la care aceasta formatiune are dreptul. Atat textul acestor procese verbale, precum si hartile anexate lor arata clar intentia partilor de a fixa o frontiera maritima, in jurul Insulei serpilor. Aceasta frontiera a fost reprezentanta in numeroase randuri de cartografi oficiali romani, sovietici precum si ucraineni.
II. Realizarea delimitarii maritime dupa regula dezvoltata de CIJ in jurisprudenta sa.
Restul delimitarii platoului continental si zonele economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei urmeaza sa fie realizata de Curtea Internationala de Justitie, conform metodei folosita in toate cazurile similare judecate de Curte, „regula echidistanta/mediana – circumstante speciale/relevante”.
III. Bogdan Aurescu a aratat ca, in prezentul caz, aplicarea acestei metode presupune urmatorii pasi:
trasarea unei linii de echidistanta intre coastele adiacente relevante ale Romaniei si Ucrainei, si a unei linii mediane intre coastele opuse ale celor doua state. in trasarea acestei linii minuscula formatiune maritima Insula Serpilor trebuie ignorata deoarece ar distorsiona incorect linia, a spus agentul Romaniei.
In trasarea liniei provizorii echidistanta-mediana in cazul Romaniei trebuie folosite cele mai avansate puncte de pe coasta sa: Digul Sulina si Peninsula Sacalin (puncte notificate deja la ONU, ca puncte de baza, de catre Romania).
Nu exista circumstante relevante care sa justifice ajustarea acestei linii provizorii echidistante-mediane, a aratat Bogdan Aurescu. Pozitionarea geografica a Insulei serpilor determina neacordarea de efect dincolo de cele 12 mile marine Insulei serpilor, conform jurisprudentei din dreptul international, care a consacrat, in cazuri similare, ignorarea formatiunilor de tipul ei. in plus, a mai spus Agentul Romaniei, Insula Serpilor, dupa toate evidentele, este o stanca, in sensul articolului 121 paragraful 3 din Conventia privind dreptul marii, deci nu are niciun drept la platou continental sau zona economica exclusiva. incercarile Ucrainei sa modifice artificial caracteristicile naturale ale Insulei Serpilor nu au nicio semnificatie juridica sau influenta in acest proces.
Circumstantele invocate de Ucraina in pledoariile sale nu sunt semnificative pentru aceasta delimitare, a spus Bogdan Aurescu. Pretinsa predominanta geografica a coastelor, invocata de Ucraina, nu este decat o incercare de a include in coastele relevante pentru aceasta delimitare a unor segmente care nu au nimic de-a face cu aceasta.
Nu exista nicio disproportie intre coastele relevante ale partilor si deci nu este necesara deplasarea liniei provizorii, care este deja echitabila.
Activitatile petroliere sau de prevenire a braconajului, intreprinse de Ucraina in zona in disputa nu au consecinte juridice in acest caz, conform Acordului Conex la Tratatul de baza dintre cele doua state (1997) si conform dreptului international, ele avand loc dupa data cristalizarii diferendului dintre Ucraina si Romania.
Testul proportionalitatii confirma caracterul echitabil al liniei de delimitare pretinsa de Romania.
Agentul Romaniei pentru CIJ, Bogdan Aurescu a prezentat Curtii, in finalul pledoariei sale, coordonatele geografice exacte ale liniei de delimitare cerute de Romania.
sursa: www.juridice.ro
Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu