Catalin Predoiu, ministrul Justitiei, Virgil Andreies, presedintele CSM, Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, au participat ieri la prima sedinta a Comisiei speciale pentru dezbaterea Codurilor Esentiale.

Deputatul Gheorghe Gabor: "Suntem ca in basmul cu Fat-Frumos care trebuia sa numere intr-o singura noapte firele de nisip pe care le avea in fata. In numai 45 de zile, noi doar putem peria Codurile, sa vedem daca nu exista vreo neconcordanta intre Codul Civil si cel de Procedura Civila sau intre cel Penal si cel de Procedura Penala. Nu noi vom fi autorii lor. De aceea trebuie sa gasim o solutie de a prelungi termenul stabilit initial."

Membrii Comisiei vor fi scutiti de prezenta in plen.

Daniel Buda, presedintele Comisiei: "Voi trimite o adresa prin care cer sa ni se permita sa lucram in paralel cu plenul si sa fim scutiti de participarea la plen pentru ca este o incarcatura de munca foarte mare."

*

*      *

Transparency International ref. Codurile Esentiale

Comunicat Transparency International Romania:

"Codurile au fost transformate din instrumente de lupta impotriva coruptiei in instrumente de musamalizare a coruptiei.

Transparency International Romania protesteaza fata de modul complet netransparent in care au fost elaborate si promovate proiectele celor patru coduri si face mentiunea ca afirmatiile ministrului justitiei privind larga consultare sunt false si nu au acoperire in realitate.

Prevederile acestor coduri nu au fost larg analizate si dezbatute in societate, iar deciziile de politica penala implicate nu au facut niciodata obiectul unei reale consultari publice. O analiza oricat de sumara a sondajelor de opinie recente ar arata clar ca anumite solutii propuse sunt in dezacord cu valorile sociale impartasite de publicul larg – sanctionarea faptelor de coruptie cu pedepse modice, dezincriminarea incestului, limitarea libertatii presei sau promovarea torturii.

Transparency International Romania considera ca, prin proiectul codului penal si al celui de procedura penala, se aduc grave prejudicii intereselor Romaniei prin politica de toleranta maxima fata de fenomenul generalizat al coruptiei.

Astfel, desi este demonstrat ca fenomenul coruptiei afecteaza in mod substantial resursele publice, deturneaza institutiile statului de la misiunea lor, ca are, direct sau indirect, un efect negativ zilnic asupra drepturilor si libertatilor cetatenilor si ca este sursa principala a saraciei si subdezvoltarii Romaniei in raport cu celelalte state membre ale UE, Ministerul Justitiei ridica la nivel de politica penala o lejeritate inadmisibila fata de acest flagel.

Intreaga constructie juridica a Codului penal, partea generala si partea speciala, au ca efect nesanctionarea efectiva a faptelor de coruptie sau sanctionarea lor modica (in cel mai bun caz). Asemenea sanctiuni vor putea fi considerate acceptabile de catre faptuitori, avand in vedere beneficiile obtinute din savarsirea infractiunii.

Ministerul justitiei nu a pus la dispozitie niciodata analizele nevoii de reglementare, studiile criminologice pe care s-a bazat, indicatorii de statistica judiciara retinuti in analiza si nici analizele de impact si proiectiile privind aplicarea. Considerentele de ordin general, aprecierile si supozitiile lipsite de fundament cu privire efectele viitoare nu pot tine loc de argumente necesare si suficiente pentru forma propusa noii infrastructuri legale a Romaniei.

Efectele directe ale noului mod de reglementare sunt incurajarea suspendarii executarii pedepselor, prescriptia mai rapida a raspunderii pentru infractiunile de coruptie si pronuntarea unor pedepse mai mici.

Pedepse mai mici Ministrul justitiei sustine ca, pentru a raspunde criticilor privind nivelul scazut al pedepselor, au fost stabilite limite de pedeapsa mai mica, ceea ce reprezinta o contradictie logica (a se vedea anexa 1). Ministerul legifereaza astfel situatia de fapt nemultumitoare, in loc sa o corecteze. Solutia ar fi fost cresterea minimului special al limitei de pedeapsa. Instantele de judecata sunt in situatia de a acorda sanctiunile in limitele prestabilite de lege, or in acest domeniu trebuia sa apara corectia. (a se vedea anexa 2)

Suspendarea executarii pedepselor Posibilitatea de suspendare a executarii pedepsei cu inchisoarea este largita din cauza cresterii prin omisiune a limitei pentru concurs de infractiuni de la 2 la 3 ani pentru sanctiunile pronuntate asupra faptelor de coruptie. Aceasta intentie este vadita atata vreme cat in cod sunt prevazute expres exceptiile de la suspendarea executarii pedepsei, indiferent de cuantum (ex: infractiunea de omor), iar faptele de coruptie nu sunt enumerate. (a se vedea anexa 3)

Prescriptia raspunderii penale pentru faptele de coruptie

Inchiderea unor dosare de mare coruptie si incetarea procesului penal au fost proiectate de Ministerul justitiei prin scaderea maximului special al pedepsei, in raport cu care opereaza prescriptia. (a se vedea anexa 2)

Prin modul defectuos de redactare a partii generale se ajunge la dezincriminarea celei mai mari parti a faptelor de coruptie deja savarsite si, ca atare, la o amnistie partiala indirecta a actelor de coruptie care au macinat si afectat grav sistemul social si dezvoltarea Romaniei. Aratam, in acest context, cu titlu de exemplu, modul de definire a infractiunii sau echivocul definirilor privind caracterul penal al faptei (a se vedea anexa 1). Acestea afecteaza grav claritatea, previzibilitatea si predictibilitatea politicii penale. De asemenea, proiectul de cod penal si cel de procedura penala contin o serie de prevederi care intra in vadita contradictie cu jurisprudenta Curtii Constitutionale si pot afecta eficacitatea legii. Aparitia Camerei preliminare poate avea un efect de bun augur in ceea ce priveste economia de mijloace in cadrul procesului penal insa, prin modul in care este conceputa, ea poate aduce atingere independentei magistratului procuror, principiilor constitutionale si valorilor consacrate prin practica CEDO privind dreptul la un proces echitabil (ex: caracterul nepublic dar obligatoriu al deciziei, egalitatea de arme, limitarea controlului judiciar al instantelor de fond).

Transparency International Romania va prezenta, pana la data de 28 martie 2009 , un raport complet de analiza a proiectelor de coduri discutate, pe care il va supune dezbaterii publice. Fara a putea sa suplinim lipsa de transparenta de pana acum a Ministerului Justitiei, incercam astfel sa ii limitam efectele.

Consideram ca ar fi fost necesar ca, pentru toate elementele reglementate in proiectele codurilor, sa fi aparut si argumentarea pentru fiecare din normele propuse. Faptul ca ministerul justitiei incearca acum sa mute responsabilitatea tehnica asupra grupurilor de lucru este incorect avand in vedere ca specialistii din aceste grupuri au adus la cunostinta faptul ca forma promovata nu era forma finala si ca mai erau necesare cel putin trei luni de lucru.

Solicitam Ministerului justitiei sa nu mai faca exces de utilizarea a numelui Comisiei Europene pentru a impinge pe agenda Parlamentului proiecte de acte normative insuficient chibzuite sau cu efecte contrare solicitarilor Uniunii Europene. Reamintim ca rapoartele Comisiei solicita adoptarea codurilor pentru o mai eficienta si coerenta activitate de combatere a coruptiei, or efectul obtinut este contrar acestor cerinte.

Solicitam Comisie Europene sa nu gireze initiative ale autoritatilor de la Bucuresti care ar putea avea consecinte negative pentru sanatatea societatii romanesti, indiferent de justificarile pur formale pe care le primesc. Din pacate, abordarea unor oficiali de la Bucuresti a relatiei Romania-UE a functionat pe sistemul benchmark-checkmark fara fundamentari temeinice si analize serioase de impact.

Solicitam Parlamentului Romaniei sa retrimita codurile Guvernului pentru ca acesta sa realizeze o reala consultare publica, nu numai in cadrul unor mese rotunde cu expertii, pentru ca aceste coduri se vor aplica tuturor cetatenilor si companiilor rezidente. Este nefiresc ca legislativul sa fie pus in situatia de a analiza formal textele legale fara a avea pe masa si rapoartele privind optiunile de politica penala a statului si concluziile dezbaterilor cu partile interesate din diferite domenii, care au condus la solutiile legislative propuse.

Transparency International Romania"

*

*      *

Daniel Morar ref. noul Cod penal

Intr-un interviu acordat ziarului Evenimentul Zilei, Daniel Morar, seful DNA, a declarat:

REF. proiectul noului Cod penal: "Am reusit sa vad noile Coduri in faza de consultare publica. Codul de Procedura Penala mai amanuntit, pentru ca au avut loc dezbateri ale comisiei chiar la DNA, prilej cu care au fost la murite o serie de chestiuni. Pe Codul Penal, dezbaterea nu a fost insa una reala. si de aici si problemele pe care noi le vedem in acest moment. in privinta cadrului anticoruptie ar fi cateva probleme mari. In primul rand, se vrea ca in Codul Penal sa fie adunate mai multe infractiuni reglementate acum in legi speciale, printre care si in fracti unile de coruptie. Examinand insa noul Cod Penal observam ca partea cea mai mare a acestor infractiuni nu a fost preluata. Rezultatul este unul singur: vom avea dezincriminari care vor duce fie la achitare, fie la netrimiterea in judecata a celor care sunt acum in faza de urmarire penala.

Spre exemplu, nu este preluat textul ce incrimineaza stabilirea cu intentie a unor valori diminuate a bunurilor apartinand in mare parte institutiilor publice, cu ocazia diverselor proceduri, cum ar fi privatizarea, de catre cei care au atributii de conducere, in scopul obtinerii de bani sau alte foloase ne cu venite. Nu este preluat nici articolul care incrimineaza fapta unei persoane care - in virtutea functiei, a atributiei ori a insarcinarii primite -, are sarcina de a supraveghea un agent economic privat, de a indeplini pentru acesta vreo insarcinare, de a inlesni efectuarea unor ope ratiuni comerciale de catre agentul economic privat, daca fapta este de natura a-i aduce foloase necuvenite.

Intr-adevar, noul Cod nu mai incrimineaza abuzul in serviciu cu consecinte deosebit de grave sau inselaciunea cu aceleasi consecinte. In foarte multe dintre rechizitoriile procurorilor DNA se regasesc infractiuni de abuz in ser viciu cu consecinte deosebit de grave. In actuala legislatie, consecinte deosebit de grave inseamna pagube mai mari de 200.000 de lei. Daca se aprecia ca aceasta suma este prea mica, pentru a determina caracterul deosebit de grav al unei fapte penale, se putea ridica pragul valoric la 1 milion de lei, de exemplu, insa nicidecum sa nu se mai faca distinctie de regim sanctionator intre o fapta simpla si o fapta cu consecinte deosebit de grave.

In principiu, nu suntem impotriva reducerii pedepselor. Nu vedem neaparat un impediment in chestiunea aceasta. De la pedepse de 15 ani se ajunge la pedepse de 5 ani, cu un efect colateral: termenele de pre scriptie se reduc la jumatate. Efectul se va vedea, deoarece pe rolul instantelor sunt foarte multe dosare in care au trecut deja cinci, sase, sapte ani de la data comiterii faptelor, astfel incat vor fi multe situatii in care judecatorul va fi nevoit sa dispuna incetarea procesului. Solutia era sa nu scada pedepsele atat de mult. Mai e de discutat si eliminarea din noul Cod a pragului valoric. Astfel, indiferent ca s-au furat 100 de lei ori s-au furat 100 de milioane de euro pedeapsa este aceeasi: de la 1-5 ani."

*

*      *

Renate Weber ref. noul Cod penal

Europarlamentarul Renate Weber a trimis o scrisoare deschisa premierului Emil Boc si ministrului Justitiei, Catalin Predoiu ref. inexistenta urgentei in adoptarea celor patru Coduri.

Redam textul scrisorii:

"Scrisoare deschisa adresata domnului Prim-ministru, Emil Boc si domnului Catalin Predoiu, Ministru de Justitie

Domnule Prim-Ministru,

Domnule Ministru de Justitie,

In ultimele doua luni, autoritatile statului roman au afirmat, in repetate randuri, ca adoptarea celor patru mari coduri este o maxima urgenta, pentru ca ar fi cerute si asteptate de Comisia Europeana, ca o conditie a ridicarii mecanismului de cooperare si verificare. Adevarul este ca aceste coduri sunt asteptate de societatea romaneasca de mai bine de 18 ani, tocmai pentru ca ele sunt fundamentale pentru functionarea corecta a unui stat de drept si ar fi profund nedrept fata de tara aceasta ca adoptarea lor sa fie facuta acum «pe fuga», prin angajarea raspunderii sau prin proceduri de urgenta, indiferent de motivele invocate, de altfel neadevarate.

Se lucreaza la aceste coduri de mai multi ani si, in ansamblu, ele reprezinta o modernizare a legislatiei noastre, ca urmare a contributiei multor specialisti in ale dreptului. Dar, ca orice legislatie, ele reprezinta – in acelasi timp – si vointa politica a celor care guverneaza. Din acest punct de vedere, guvernul si-a manifestat optiunea politica pentru forma proiectelor trimise in Parlament, desi in cuprinsul lor sunt unele aspecte care trebuie neaparat schimbate, daca dorim ca Romania sa fie un stat al legalitatii si nu al abuzurilor de interpretare si aplicare. Lasati macar Parlamentul Romaniei, in ciuda majoritatii de 70% pe care o aveti, sa le dezbata asa cum trebuie – tinand cont si de observatiile venite din partea societatii civile – si sa modifice ceea ce este absolut necesar.

Iata doar cateva observatii privind Proiectul Codului de procedura penala:

Un judecator de drepturi si libertati cu mainile legate

Desi este salutara crearea institutiei judecatorului de drepturi si libertati, cu atributii inclusiv in ce priveste solutionarea cererilor referitoare la masuri procesuale si a tehnicilor speciale de supraveghere, este de neinteles eliminarea acestuia tocmai in acele situatii in care, prin masurile procesuale dispuse, s-ar aduce atingere vietii private si dreptului la un proces echitabil.

De exemplu, in urmatoarele cazuri :
- pentru autorizarea folosirii investigatorului sub acoperire (art. 146),
- livrarea supravegheata (art. 149),
- identificarea abonatului, proprietarului ori utilizatorului unui sistem de telecomunica?ii (art. 150) si obtinerea listei convorbirilor telefonice (art. 151),
- nu e prevazuta, indiferent de situatie, necesitatea obtinerii autorizarii judecatorului de drepturi si libertati, incalcindu-se chiar prevederile art. 52 ale prezentului proiect referitor la competentele judecatorului de drepturi si libertati.

De asemenea, Proiectul a lasat masura ridicarii silite a bunurilor si inscrisurilor la latitudinea procurorului, fara a face uz de noua institutie, cu toate ca dispozitiile din Codurile de procedura penala ale altor state membre ale UE (de ex. sectiunea 111e din Codul de procedura penala german) stabilesc necesitatea autorizarii prealabile a judecatorului.

Legalizarea indirecta a torturii

Un aspect de o gravitate fara seaman o reprezinta legalizarea indirecta a torturii prin intermediul „probelor derivate” mentionate de controversatul art 100. Acest articol reprezinta un exemplu clar al rezistentei Ministerului Justitiei fata de opozitia societatii civile referitor la acest proiect de cod.

Aliniatele 2, 4 si 5 sunt un exemplu clar al ambiguitatii si incalcarii drepturilor omului, intrucat permit utilizarea, in anumite conditii, a probelor derivate din tortura si tratamente inumane si degradante, dar si a altor probe obtinute in mod ilegal.

Or dreptul de a nu fi supus torturii si tratamentelor inumane reprezinta o norma internationala imperativa ce nu cunoaste exceptii. Nu numai CEDO, dar si Curtea Europeana de Justitie de la Luxemburg, Comitetul Natiunilor Unite impotriva torturii, Curtile Constitutionale ale statelor membre ale UE au declarat dreptul de a nu fi supus torturii ca o norma imperativa si o obligatie absoluta a statelor de a lua toate masurile posibile de a preveni si sanctiona orice fel de incalcare a acestui drept.

Art 100 alin (4) si (5) reprezinta o incalcare inclusiv a Constitutiei Romaniei, care in art. 22 nu stabileste nici un fel de exceptie de la dreptul de a nu fi supus torturii. Cu toate acestea, in precizarea Ministerului Justitiei, din 3 martie 2009, la protestul formulat de APADOR-CH, apare ca legala utilizarea probelor derivate din tortura, comunicatul fiind confuz, cu explicatii contradictorii, care ba permit, ba nu permit folosirea probelor derivate din tortura si care sunt in mod vadit neconforme cu standardele europene si internationale. In mod categoric, alineatele (4) si (5) trebuie inlaturate.

Invocarea nulitatii absolute nu poate fi limitata

O incalcare grava a principiilor de drept este limitarea termenului de invocare a nulitatii absolute pentru situatiile referitoare la „prezenta suspectului sau inculpatului atunci cand participarea sa este obligatorie potrivit legii si la asistarea de catre avocat a suspectului sau a inculpatului, precum si a celorlalte parti, atunci cand asistenta este obligatorie”.

Desi natura de ordine publica a nulitatii absolute impune posibilitatea invocarii nulitatii absolute in orice stadiu al procesului, Proiectul stabileste totusi limite de invocare, cum ar fi „pana la incheierea procedurii in camera preliminara, iar in cazurile in care nu se desfasoara procedura camerei preliminare, pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante” (art 281 alin 3). Aceasta reglementare ar putea duce la situatii similare celor deja sanctionate de CEDO in cazuri precum Spinu c. Romaniei.

De asemenea, prevederea ar fi contrara si principiului contradictorialitatii, preeminentei dreptului si obligatiilor pozitive pe care statul roman le are in baza CEDO de a lua toate masurile necesare de protectie a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor ce se afla sub controlul autoritatilor publice (pentru ca situatiile sus-mentionate care atrag nulitatea absoluta privesc si persoanele arestate preventiv sau supuse altor masuri privative de libertate).

Lipsa termenelor precise permite interpretarile abuzive

O alta problema majora a actualului Proiect este lipsa unor termene precise pentru indeplinirea anumitor obligatii de catre instante de judectata sau organe de urmarire penala, precum si in cazul limitarii drepturilor suspectului sau inculpatului, desi jurisprudenta CEDO a subliniat in nenumarate randuri necesitatea stabilirii unor termene clare si precise in vederea asigurarii principiului securitatii juridice si protectiei contra arbitrariului (vezi Laumont c. France, Je?ius c. Lituaniei, Varga contra Romaniei).

Astfel:
- nu este stabilit termenul cand trebuie sa i se aduca la cunostinta suspectului dreptul de a fi asistat de un avocat;
- lipseste precizarea unui termen scurt pentru incunostiintarea avocatului asupra datei si orei efectuarii actului de urmarire penala sau audierii efectuate de judecatorul de drepturi si libertati;
- lipseste precizarea termenului-limita pentru efectuarea perchezi?iei informatice;
- nu este precizat termenul maxim rezonabil in care procurorul poate amana motivat efectuarea informarii sau a prezentarii suporturilor pe care sunt stocate activitatile de supraveghere tehnica catre suspect sau inculpat.

Confidentialitatea avocat-suspect/inculpat, sub semnul intrebarii

Deficitare sunt prevederile referitoare la relatia avocat-client (suspect sau inculpat). Daca, pe de o parte, este laudabila dispozitia prin care se apara confidentialitatea avocat-client indiferent de gravitatea infractiunii cercetate, pe de alta parte alin (2) al art. 87, prin ambiguitatea formularii (“cu respectarea masurilor necesare de paza si securitate”) permite o restrangere arbitrara a principiului confidentialitatii, mai ales in sectiile de politie.

Victima ramane victima

Sunt criticabile dispozitiile referitoare la schimbarea partii vatamate din parte in procesul penal in doar subiect procesual penal, fara insa a i se acorda in mod expres, in cadrul articolului destinat drepturilor partii vatamate, dreptul de a exercita caile de atac privind latura penala, incalcandu-se astfel decizia 100/2004 a Curtii Constitutionale, care stabileste explicit caracterul inalienabil al acestui drept.

Cred ca este evident ca unele din articolele prezentului Proiect trebuie neaparat inlaturate, alte dispozitii trebuie sa apara pentru garantarea drepturilor si libertatilor, iar altele ar trebui reformulate.

O eventuala sugestie – pentru inlaturarea unor interpretari arbitrare si chiar abuzive ale unor articole redactate ambiguu – ar fi aceea ca fiecare articol (sau macar, pentru inceput, articolele problematice) sa fie insotit de o nota explicativa, metoda de mult aplicata in statele cu lunga traditie democratica.

Consider ca doar expunerea de motive nu este suficienta, notele explicative trebuind sa cuprinda comentarii pentru fiecare articol in parte, sa mentioneze domeniul de aplicare, definitia termenilor utili, situatiile practice la care se refera, criterii clare pentru aplicarea si interpretarea lor.

Renate Weber, PNL
Deputata in Parlamentul European
Membra a Comisiei de Libertati Civile Justitie si Afaceri Interne"

sursa: www.juridice.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu