Birou Avocatura - Moniana Iordachescu

Premierul Emil Boc crede ca pachetul de legi din educatoe este solutia pentru scandalul diplomelor de la Spiru Haret si i-a dat ministrului Ecaterina Andronescu trei saptamani pentru a pregati acest set legislativ.

"Solutia in cazul Spiru Haret este aprobarea pachetului de legi din educatie. In acest context, cer Ministrul Educatiei sa pregateasca pana pe 14 august actele normative pentru a remedia aceasta situatie si solicit si celorlalte partide politice sa se implice in aprobarea acestui pachet de legi", a solicitat premierul Romaniei, Emil Boc, potrivit Realitatea Tv.

Mai mult, premierul a facut apel la toate partidele parlamentare sa sustina acest demers.

Ministerul Finantelor a realizat un proiect de hotarare privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc. Nota de fundamentare nu precizeaza, insa, care va fi impactul financiar al noilor masuri asupra bugetului, mentionandu-le doar pe cele macro-economic, sociale si asupra mediului de afaceri.

Organizatorii de jocuri de noroc trebuie sa detina licenta de organizare pentru fiecare activitate, precum si autorizatii de exploatare pentru fiecare mijloc de joc de noroc sau spatiu de desfasurare a activitatii de jocuri de noroc, potrivit proiectului de hotarare.

De asemenea, au fost prevazute elemente de siguranta impotriva contrafacerii formularelor de autorizatii pentru exploatarea activitatilor din acest domeniu si a fost introdusa notiunea de exploatare directa.

Curtea Constitutionala a publicat Decizia nr. 859 din 16 iunie 2009 cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a art. 5-8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor masuri in domeniul finantelor publice.

Dupa cum v-am informat, prevederile care reglementeaza plata drepturilor salariale din administratia publica prin card au fost declarate neconstitutionale.

Companiile de tehnologie, media si telecomunicatii (TMT) si-au redus semnificativ investitiile in securitate in anul 2008, potrivit unui nou studiu global realizat de Deloitte Touche Tohmatsu.

A treia editie a Deloitte Global TMT Security Survey arata ca 32% dintre respondenti si-au redus bugetele pentru securitatea informatiei, in timp ce 60% dintre respondenti considera ca "au ramas in urma" sau ca au inca "de recuperat" in ceea ce priveste amenintarile de securitate (procent ce reprezinta o crestere semnificativa fata de cel de 49%, raportat in editia anterioara).

"Rezultatele din acest an indica in mod clar faptul ca firmele au lasat securitatea pe planul doi, ceea ce poate atrage consecinte importante sub toate aspectele de securitate TMT", arata studiul mentionat. "Companiile care investesc acum prea putin in securitate risca sa devina vulnerabile si incapabile sa tina pasul cu amenintarile crescande reprezentate de atacurile din ce in ce mai sofisticate si de tehnologiile emergente".

In perioada 27-31 octombrie 2009, se va desfasura la Sevilia (Spania) cel de al 53-lea Congres al Uniunii Internationale a Avocatilor.

Raportul pe justitie ce va fi prezentat miercuri de Comisia Europeana, la orele 14:00, nu recomanda activarea clauzei de salvgardare, care mai putea fi aplicata pana la sfarsitul anului, insa monitorizarea va continua pana cand sistemul judiciar va functiona corect, iar clasa politica va sustine lupta anticoruptie.

In al treilea an de la aderare, Romania si Bulgaria au facut prea putine progrese in reforma sistemului judiciar si in lupta impotriva coruptiei si crimei organizate pentru a determina Comisia Europeana sa recomande incheierea monitorizarii sub asa-numitul mecanism de cooperare si verificare (MCV) - aceasta va fi concluzia principala a rapoartelor ce vor fi prezentate miercuri la ora 14:00, de catre executivul european.

CE va sublinia ca "nu exista nici o legatura directa" intre durata mecanismului si activarea clauzelor de salvgardare, limitata la trei ani de la data aderarii, adica pana in decembrie 2009. Clauza de salvgardare ar fi insemnat blocarea recunoasterii automate in spatiul european a sentintelor si deciziilor judecatoresti din Romania sau Bulgaria.

Compania Dalli a anuntat, marti, ca a dat in judecata Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) pentru constatarea legalitatii si valabilitatii contractului semnat in 1995 privind administrarea locurilor de parcare cu plata din centrul orasului.

Compania contesta argumentul invocat de primarul general Sorin Oprescu pentru preluarea parcarilor, si anume acela al nulitatii contractului, motivand ca prelungirea acestuia printr-un act aditional in 2005 nu respecta prevederile legale.

In plus, Dalli a depus o plangere penala impotriva lui Oprescu si a secretarului general al Capitalei, Tudor Toma, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Plangerea penala face referire la dispozitia de primar din 16 iulie prin care sunt preluate parcarile din administrarea Dalli, care nu respecta legislatia in vigoare deoarece a fost pusa in executie inainte de a fi comunicata prefectului Capitalei si adusa la cunostinta opiniei publice si persoanelor interesate, in termen de cinci zile.

Curtea Constitutionala arata, in motivarea unor decizii, cum Guvernul, prin ordonante de urgenta, a redus majorarile salariale stabilite de Parlament pentru personalul din invatamant sau a modificat fara drept structura de calcul al salariului, astfel ca masurile s-au dovedit a fi neconstitutionale.

In urma mai multor sesizari venite din teritoriu de la sindicate ale personalului din invatamant, Curtea Constitutionala (CCR) a admis, pe 30 iunie, exceptii de neconstitutionalitate cu privire la articole din ordonantele de urgenta 151/2008, 15/2008 si 1/2009.

Astfel, referitor la dispozitiile art.I pct.2 si 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.151/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr.15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, CCR arata ca reduc, "in mod substantial, majorarile salariale la care ar fi avut dreptul personalul din invatamant in temeiul Legii nr.221/2008 de aprobare a Ordonantei Guvernului nr.15/2008".

Aderarea Romaniei la zona Schengen va depinde de reforma sistemului judiciar, in continuare blocata de Parlament, judecatori si unii acuzati care "abuzeaza" de dreptul lor la aparare, tergiversand procesele la nesfarsit, se arata in proiectul raportului pe justitie al Comisiei Europene.

Concluziile acestuia arata ca "jurisprudenta sistemului judiciar din Romania este contradictorie", iar "acuzatii par sa aiba posibilitatea sa abuzeze de dreptul lor la aparare, cauzand intarzieri", care apoi sunt "remediate printr-o serie de ordonante de urgenta, practici si reguli de implementare".

"Procesul e politizat, iar angajamentul neechivoc al partidelor politice pentru reforma lipseste deocamdata in Romania", spune proiectul de raport, care explica, de altfel, ca mecanismul de cooperare si verificare a intrat in al treilea an de existenta, dar va continua pana cand toate obiectivele de referinta (benchmarks) vor fi indeplinite.

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a declarat luni, la finalul sedintei coalitiei, ca Executivul si-a reafirmat angajamentul de a plati sporurile restante ale magistratilor si ca Ministerul de Finante va analiza posibilitatea de suplimentare a fondurilor pentru bunuri si servicii.

"Au fost trei decizii politice, o prima decizie politica a fost aceea de a studia impreuna cu Ministerul de Finante posibilitatea de suplimentare a fondurilor pentru bunuri si servicii, cea de a doua decizie este legata de discutarea acestor sporuri in contextul noii legi a salarizarii si cea de a treia a fost de a mentine angajamentului de a achita hotararile judecatoresti care constata drepturi pentru trecut in cadrul legal existent deja in vigoare", a sintetizat Predoiu deciziile luate de liderii coalitiei.

Ministrul nu a putut preciza insa cand vor putea fi platite sporurile restante, marginindu-se sa mentioneze ca exista deja un angajament al Guvernului deja tradus in acte normative, respectiv OUG 71/2009. "Plata sporurilor restante depinde de ceea ce exista disponibil la buget", a mai explicat el. Catalin Predoiu a sustinut ca intentioneaza sa pastreze majoritatea sporurilor existente in viitoarea lege a salarizarii.