Cu ocazia dezbaterii publice pe tema asa-numitei 'ordonante DIICOT', organizata ieri de Secretariatul General al Guvernului, ministrul Justitiei, Monica Macovei, a sustinut in continuare, in pofida oricarei evidente, ca noul act normativ nu le da procurorilor puteri pe care acestia nu le aveau deja.
Argumentul enuntat de ministrul Justitiei a fost unul pur avocatesc: accesul la sisteme informatice pe baza unui ordin al procurorului este prevazut in mai multe acte normative, intre care legile pentru combaterea traficului de droguri, a terorismului, a crimei organizate si a traficului de persoane. In aceste conditii, Ordonanta de Urgenta numarul 131/2006 adoptata de Guvern in luna decembrie 2006, privind modificarea si completarea Legii numarul 508 din 17 noiembrie 2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism nu este decat o alta lege sectoriala, care nu putea introduce definitii aplicabile in celelalte legi sectoriale. Notiunea de acces la sisteme informatice, precum si separarea clara intre acces, cercetare si interceptare trebuie sa apara in legea 161 'privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei' si, eventual, in Codul de Procedura Penala.
Principala problema a acestei abordari o reprezinta insa faptul ca, deocamdata, articolul 57 din Legea 161 spune clar ca 'accesul intr-un sistem informatic, precum si interceptarea si inregistrarea comunicarilor desfasurate prin intermediul sistemelor informatice se efectueaza cand sunt utile pentru aflarea adevarului, iar stabilirea situatiei de fapt sau identificarea faptuitorilor nu poate fi realizata in baza altor probe' si ca 'masurile prevazute la alin. (1) se realizeaza cu autorizarea motivata a procurorului anume desemnat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel sau, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie ori de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, de catre organele de cercetare penala, cu sprijinul unor persoane specializate, care sunt obligate sa pastreze secretul operatiunii efectuate'. In aceste conditii, diferentierea intre accesul la informatii precum lista convorbirilor efectuate sau traficul pe internet, realizabil doar pe baza unei ordonante a procurorului, si o perchezitionare a unui sistem informatic, pentru care Ministerul Justitiei sustine ca e nevoie in continuare de autorizatie din partea judecatorului, devine cel putin incerta. Lucru sesizat de altfel si de reprezentantii societatii civile prezenti la dezbatere, care au punctat inclusiv faptul ca Traian Basescu a demonstrat, prin afirmatia ca stia de convorbirile anumitor ministri cu persoane urmarite penal, ca actualul cadru legislativ poate produce abuzuri extrem de grave.
La intrebarea venita din partea ziarului Gandul cu privire la momentul in care putem astepta schimbarea legii 161, in asa fel incat problematica accesului la sisteme informatice sa nu mai comporte nici un fel de echivoc, Monica Macovei nu a putut da un raspuns concret. Ministrul Justitiei a plasat pisica in curtea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor (MCTI), de unde ar trebui sa vina proiectul de modificare a legii 161.
Asadar, pana ce MCTI si Ministerul Justitiei vor mosi schimbarea legii 161, procurorii se pot fofila pe dupa diversele neconcordante ale cadrului legislativ si isi pot baga nasul prin calculatoarele si convorbirile telefonice ale cetatenilor Romaniei.
Adrian NICULAE - Gandul (06-02-2007)
Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu
