Birou Avocatura - Moniana Iordachescu

Mamele trebuie sa depuna pana pe 30 iunie cererile pentru indemnizatiile de crestere a copilului, insotite de actele doveditoare privind veniturile realizate.

Nivelul minim al indemnizatiei pentru cresterea copiului este de 600 de lei iar nivelul maxim se stabileste la 4.000 de lei.

Indemnizatia pentru cresterea copilului se va calcula prin aplicarea procentului de 85%, insa daca din calcul rezulta un cuantum mai mic de 600 lei se va acorda suma de 600 lei, iar daca din calcul rezulta o suma mai mare de 4.000 lei se va acorda suma de 4.000 lei.

Pe langa persoanele care nasc incepand cu data de 1 ianuarie 2009, beneficiaza de indemnizatia in cuantum de 85% si persoanele aflate in plata indemnizatiei pentru cresterea copilului si cele aflate in plata indemnizatiei pentru cresterea celui de-al doilea copil in situatia in care acesta a fost nascut pana la implinirea de catre primul copil a varstei de 2 ani.

Interdictia de a cumula pensia cu salariul echivaleaza practic cu o expropriere, a declarat Avocatul Poporului, Ioan Muraru, in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate a OUG care interzice cumulul pensiei cu salariul primit de la stat.

Muraru a sustinut ca nici o persoana nu poate fi expropriata decat primind o despagubire, informeaza NewsIn.

"Salariul si pensia fiind bunuri proprietate privata, protejate de articolul 44 din Constitutie si Primul Protocol Aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, interdictia de a cumula pensia cu salariul echivaleaza practic cu o expropriere.

Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire , a declarat Ioan Muraru.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se reuneste, joi, intr-o sedinta care au urma sa fie prezidata de presedintele Traian Basescu, asteptat ca in fiecare an la acest eveniment pentru a-si alege noua conducere.

Nimeni nu si-a depus candidatura oficial pentru sefia CSM pana. Surse judiciare declara, insa, ca cele mai mari sanse de a deveni presedintele CSM le are judecatorul Virgil Andreies, pana de curand presedinte al Curtii de Apel Cluj.

Andreies a tinut sa nu piarda functia de presedinte al Curtii de Apel Cluj, afirmand ca nu este incompatibil, chiar daca avea si calitatea de membru al CSM.

Singurul care are dreptul sa detina functia de vicepresedinte este procurorul Bogdan Licu, in conditiile in care potrivit regulamentului CSM, functia de presedinte sau vicepresedinte al Consiliului nu poate fi detinut decat o singura data in timpul mandatului de sase ani iar ceilalti membri ai Sectiei pentru procurori a CSM au detinut functia de vicepresedinte.

Oricine va fi ales in conducerea CSM are de rezolvat mai multe probleme, unele ramase nerezolvate din mandatul Lidiei Babulescu, actualul presedinte al Consiliului.

Lidia Barbulescu provoaca reactii in mass-media inca de la inceputul mandatului

Desi a negat pana in ultimul moment ca ar fi interesata de sefia Consiliului, Barbulescu a fost singurul candidat la sefia CSM in ianuarie 2008 si a obtinut 15 din 16 voturi, procurorul general Laura Kovesi fiind singurul membru care a votat "impotriva".

Dupa nici cinci zile, Lidia Barbulescu a provocat un prim scandal, sustinand ca "mapele profesionale ale magistratilor pot fi consultate numai de catre titularii acestora" si a cerut Ministerului Justitiei sa transfere catre CSM dosarele fostei SIPA ale judecatorilor si procurorilor aflati in activitate.

Islanda va da in judecata guvernul britanic, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, pentru folosirea abuziva a legislatiei anti-terorism cand a inghetat activele bancii Landsbanki, aflata in faliment.

Geir Harder, premierul Islandez, a declarat ca se va consulta cu avocatii pentru a obtine un succes categoric in acest proces, informeaza Reuters.

Dupa intrarea in faliment a bancii islandeze, Gordon Brown (foto), premierul britanic, a folosit legea anti-terosrism, pentru a ingheta activele institutiei, in luna octombrie.

Autoritatile londoneze s-au aratat ingrijorate de faptul ca guvernul islandez ar putea sa nu recompenseze clientii britanici ai bancii, aceeasi ingrijorarea manifestandu-se si in randul clientilor germani si olandezi.

Autoritatile islandeze pretind ca politica Marii Britanii a inrautatit criza bancii, dupa deciziile lui Gordon Brown. "Guvernul a decis sa profite de toate posibilitatile legale pentrua demonstra ca Marea Britanie a folosit legea "Anti-terorism", din 2001, impotriva Landsbanki", arata comunicatul guvernului islandez.

sursa: www.ziare.com

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Din cauza noilor reglementari legate de fumat intrate in vigoare de la 1 ianuarie 2009, patronii incearca sa isi amenajeze localurile astfel incat sa nu isi piarda nici clientii dar nici sa nu fie obligati sa plateasca amenzi usturatoare pentru incalcarea legii antifumat.

Ce au descoperit insa inspectorii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor la controalele efectuate in ultimele zile? Ca mare parte dintre proprietarii de localuri mai mult se prefac ca respecta legea, incercand sa impace, pe cat se poate, atat clientii fumatori cat si pe cei nefumatori.

Astfel, unii patroni mai cu dare de mana au ales sa ridice pereti despartitori intre cele doua "tabere". In schimb, in numeroase cafenele si baruri pot fi vazute perdele separatoare sau, deseori doar simple afise, care indica zonele in care se poate fuma si in care nu, fara sa se asigure si ventilatia corespunzatoare a aerului.

In schimb, pentru ca numarul viciatilor este mult mai mare decat al celor ce nu practica acest "sport", in foarte multe cazuri spatiul destinat nefumatorilor este de-a dreptul meschin, desi legea cere explicit ca locurile pentru fumat sa reprezinte maximum 50% din suprafata spatiului alocat clientilor.

Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, Dana Garbovan, sustine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului care prevede ca nu se mai poate cumula pensia cu salariul primit de la stat nu trebuie aplicata retroactiv. Aceasta crede ca este anormal ca persoanele care au primit bani in mod legal de la stat sa ii returneze.

"Nicio lege nu se aplica retroactiv. Exista un principiu al stabilitatii, care spune ca trebuie sa-ti reglezi conduita in functie de norma care se afla in vigoare. Daca legea ti-a permis sa cumulezi salariul cu pensia, ai facut-o in temeiul unei legi aflate in vigoare la data respectiva. Sa vina apoi o lege care sa-ti nege drepturi pe care tu ti le-ai exercitat in baza unei alte legi inseamna sa aplici retroactiv o lege", a explicat, pentru NewsIn, presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, Dana Garbovan.

Potrivit lui Garbovan, OUG ar trebui aplicata pentru viitor, pentru a le putea da celor care se incadreaza in prevederile ei optiunea de a alege intre pensie sau functia publica.

La randul sau, directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), Georgiana Iorgulescu, afirma ca este "anormal" ca cei care au beneficiat de pensie sa mai returneze indemnizatiile statului.

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) va lua in discutie in data de 14 ianuarie sesizarea presedintelui Traian Basescu vizand modificarile aduse Legii caselor nationalizate.

Presedintele Traian Basescu a sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu modificarile Legii 10/2001, precizand ca ataca alte aspecte decat cele deja sesizate, se arata intr-un comunicat de presa remis agentiei NewsIn, in 23 decembrie, de Administratia Prezidentiala.

Seful statului a sesizat, in primul rand, aspecte de ordin procedural. Potrivit Presedintiei, Legea pentru modificarea si completarea Legii privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 a fost adoptata cu incalcarea principiului constitutional al bicameralismului.

Presedintele argumenteaza prin faptul ca Senatul, in calitate de prima camera sesizata, a respins propunerea legislativa, iar Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, a adoptat propunerea legislativa, insa cu un continut diferit fata de continutul legii respinse in prima Camera.

Potrivit ministrului Muncii Marian Sarbu salariul minim va fi majorat de la 540 la 600 de lei datorita unui acord incheiat anul trecut intre sindicate si patronate. Pensiile insa vor ramane aceleasi pana la aflarea sumelor disponibile de la buget.

PDL si PSD au castigat alegerile cu promisiuni care incep de la dublarea veniturilor agricultorilor, ajung pana la un salariu minim de 1.000 de lei si zboara peste hotare pana la 25.000 de euro pentru fiecare roman intors in tara, informeaza Business Standard.

Realitatea este total diferita. Atfel, noii ministri sustin ca o situatie clara a bugetului va fi cunoscuta abia saptamana viitoare. Tot atunci cei care asteapta fructificarea promisiunilor din campanie vor afla daca ce isi doresc este sau nu sustenabil.

Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta prin care profesorii pensionari vor fi platiti cu ora si nu vor mai primi salariu. Noua masura va afecta cadrele didactice pensionare, care vor renunta la posturi, ce vor fi ocupate de suplinitori necalificati.

Ordonanta a fost adoptata la ultima sedinta de Guvern si interzice cumulul pensiei cu salariul in sistemul public. Ministrul educatiei sustine ca masura nu va aduce beneficii la bugetul invatamantului iar reprezentantii sindicatelor sustin ca , pentru ca posturile vor fi ocupate de absolventi de liceu, anunta Gardianul.

Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, sustine ca "scolile nu vor ramane fara cadre didactice, deoarece pensionarii nu sunt prea mult afectati". Ceea ce pierd pensionarii sunt doar banii de concediu, pentru ca acesta era singurul avantaj la cumul. Ea mai sustine ca masura "nu a fost luata impotriva profesorilor, ci impotriva celor cu pensii foarte mari, care au beneficiat de plati compensatorii, lucru pe care eu nu l-am stiut pana acum, si care ulterior s-au reangajat ca profesori".

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) critica faptul ca, dintre cei 415 functionari ai Ministerului Justitiei (MJ), 300 sunt absolventi de Drept asimilati magistratilor, care beneficiaza de toate drepturile unui magistrat fara sa fi dat examen la Institutul National de Magistratura (INM).

Situatia a iesit la iveala dupa ce Mona Pivniceru, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, a cerut Ministerului Justitiei sa ii comunice cati dintre angajatii institutiei reprezinta personal asimilat magistratilor, adica nu au dat examen la Institutul National al Magistraturii, dar beneficiaza de toate drepturile unui magistrat, informeaza NewsIn.

Conform reprezentantilor Ministerului Justitiei, la data de 30 decembrie 2008, institutia avea, in total, 415 functionari. Dintre acestia, 300 sunt doar simpli absolventi ai facultatilor de Drept, dar care sunt asimilati magistratilor, sustine presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, ceea ce reprezinta 72% din totalul angajatilor.

Mona Pivniceru critica numarul mare al angajatilor asimilati magistratilor din Ministerul Justitiei, pe motiv ca acestia participa la elaborarea legilor sistemului judiciar, fara a avea experienta in instanta.