Birou Avocatura - Moniana Iordachescu

Un amplu proiect de supraveghere electronica pe care Guvernul suedez de centru-dreapta il va prezenta miercuri Parlamentului provoaca o dezbatere aprinsa in tara, criticii agitand spectrul unui stat "Big Brother".

Conceput in urma cu un an in numele protejarii tarii de amenintarile externe, nu este sigur ca proiectul de lege va fi adoptat, in conditiile in care Guvernul dispune de o majoritate parlamentara de doar patru locuri, anunta AFP.

Opozitia de stanga este impotriva si sunt posibile tradari din partea unor membri ai coalitiei guvernamentale. Adversarii programului afirma ca el ameninta libertatile individuale si cadrul juridic al supravegherii este prea vag.

Dintre opozantii proiectului fac parte si jurnalisti, avocati, asociatii civice si chiar fostul director al serviciilor de informatii.

Bancile si IFN-urile care nu respecta masurile impuse prin lege pentru cunoasterea clientelei, in scopul prevenirii spalarii banilor si finantarii terorismului, risca amenzi intre 10.000 si 50.000 de lei, arata un nou proiect de regulament elaborat de Banca Nationala a Romaniei.

Pe langa aceasta sanctiune, institutiilor financiare li se pot aplica pedepse complementare, precum confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventie, suspendarea autorizatiei de exercitare a unei activitati sau inchiderea unitatii, anunta NewsIn.

Proiectul BNR urmeaza initiativei similare a arbitrului pietei de capital. Pe 5 iunie, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a propus un regulament in care sunt introduse masuri care impun cunoasterea mai buna a clientilor de catre intermediari.

Desi trebuia sa intre in vigoare de la 1 septembrie 2008, Guvernul a decis amanarea cu un an, pana la 1 septembrie 2009, a termenului de intrare in vigoare a noului Cod Penal (din 2004 - Legea 301), precum si a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

sursa: www.juridice.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Echipa comisarului biochimist Romica Potorac si a comisarului sef Nicolae Preda a reusit sa elaboreze o metoda prin care se poate afla vechimea unei amprente digitale si grupa sanguina a celui care a lasat-o.

Politia Romana este prima institutie din lume capabila sa stabileasca vechimea unei amprente digitale, in functie de aceasta descoperindu-se si grupa sanguina a celui care a lasat-o. Astfel, se poate micsora drastic cercul de suspecti in cazul comiterii unei infractiuni. Descoperirea stabileste relatia existenta intre varsta amprentei si grupa sanguina a persoanei de la care provine aceasta, generand, in acest fel, informatii care sustin sau infirma afirmatiile subiectilor despre propriile urme create intr-un camp infractional.

Datele sunt preluate din "Studiul asupra vechimii amprentelor digitale create de persoane cu grupe sanguine diferite", care reprezinta o premiera mondiala si a avut ca punct de pornire necesitatea solutionarii problemelor complexe care rezulta din practica curenta criminalistica si combaterea sau sustinerea afirmatiilor subiectilor despre propriile amprente, derulat pe o perioada de doi ani.

Seful Politiei Romane, chestorul Gheorghe Popa, a declarat ieri ca materialul biologic si implicit amprentele papilare provenite de la persoanele cu grupe sanguine diferite se comporta diferentiat in timp, cu mentinerea factorilor de mediu identici. Amprentele create de persoane cu grupele sanguine B si AB imbatranesc mai rapid decat cele create de persoanele cu grupele sanguine 0 si A. Degradarea celulelor epiteliale latente in amprentele papilare, dupa 180 zile, este de 93,43% pentru grupa 0 si de 99,85% pentru grupa B. Cele mai stabile celule epiteliale sunt cele care apartin grupei sanguine 0, urmate de cele ale grupelor de sange A, AB si, in final, B. Amprentele digitale nu mai pot face obiectul unei anchete criminalistice dupa aproximativ trei, patru luni de la prelevare, politistii romani stabilind, in premiera mondiala, in baza unui studiu, ca urmele papilare imbatranesc in functie de grupa sanguina. Seful Politiei Romane a precizat ca studiul a fost realizat de echipa sa de cercetare stiintifica, din care fac parte comisarul biochimist Romica Potorac, de la Laboratorul ADN al Institutului de Criminalistica-IGPR, si comisarul sef de politie Nicolae Preda, seful Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Politie Giurgiu.

Orice gradina sau parc trebuie sa ramâna în forma prevazuta în planul de urbanism

Administratorii gradinilor zoologice sunt obligati sa pastreze destinatia initiala a terenului. Actul normativ urmareste stoparea speculatiilor imobiliare.

Dupa ce, în vara anului trecut, speculatiile imobiliare din zonele parcurilor au primit o lovitura prin introducerea unei prevederi legislative conform careia orice spatiu verde trebuie sa-si pastreze încadrarea din planurile urbanistice, guvernul a adoptat acum o norma legislativa similara, care vizeaza terenurile pe care functioneaza gradinile zoologice.

Astfel, prin completarea Ordonantei de Urgenta nr. 114/2007, se stipuleaza ca „schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi, gradini zoologice, gradini botanice, parcuri dendrologice si/sau prevazute ca atare în documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora".

Totodata, potrivit noii forme a actului normativ, încalcarea dispozitiilor legale în acest sens constituie infractiune.

Obligatie indirecta

În conditiile în care o parte a gradinilor zoologice, evaluate în prezent din punctul de vedere al îndeplinirii conditiilor proprii pentru cresterea animalelor, ar putea fi închise, legea impune, indirect, transformarea acestor terenuri în spatii verzi.

Administratorii acestor gradini sunt obligati ca, în cazul în care ele nu mai respecta normele privind protectia animalelor si închiderea lor este iminenta, sa reamenajeze terenurile si sa le transforme în spatii verzi.

Reamenajarea terenurilor se va face din fondurile proprii ale administratorilor gradinilor, respectiv autoritati locale, muzee de stiintele naturii ori proprietari privati.

În acelasi timp, Ministerul Mediului trage un semnal de alarma cu privire la aceste situatii si face un apel catre administratorii gradinilor, astfel încât sa nu se ajunga la închiderea adaposturilor zoologice.

„Dorim sa sprijinim autoritatile locale în realizarea de investitii pentru extinderea si modernizarea gradinilor zoologice din România, acestea fiind puncte de atractie turistica si având o importanta educativa deosebita atât pentru copii, cât si pentru adulti", a declarat secretarul de stat din ministerul mediului, Lucia Varga.

Fara vile la Zoo Baneasa

Un caz direct vizat de noile prevederi legislative îl reprezinta gradina zoologica din Capitala. Nu de putine ori, a fost vehiculata ipoteza închiderii ori stramutarii acestei gradini, ipoteza asociata cu diverse interese imobiliare în zona Baneasa. În noile conditii legale, aceasta ipoteza nu mai are sanse de concretizare.

de Cristina Bucureasa

sursa: www.adevarul.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si a gradinilor zoologice sau stramutarea acestora este interzisa dupa ce Guvernul a aprobat, la initiativa ministerului Mediului, amendarea ordonantei de urgenta privind protectia mediului.

"Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi, gradini zoologice, gradini botanice, parcuri dendrologice si prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora", stabileste unul din amendamentele promovate de Guvern, potrivit NewsIn.

"Speram ca prin promovarea acestor amendamente sa punem punct speculatiilor imobiliare dezvoltate in jurul terenurilor amenajate ca gradini zoologice, a caror destinatie nu mai poate fi schimbata acum decat in cazul transformarii gradinilor zoologice in gradini botanice sau spatii verzi," a declarat Lucia Ana Varga, secretar de stat in ministerul Mediului.

Decizia Curtii Supreme in cazul recursului in interesul legii promovat de procurorul general in materie de proprietate nu ii lamureste pe judecatori cum sa decida in procese si va duce la pierderea unor noi cazuri la CEDO, a declarat, marti, directorul Centrului petru Resurse Juridice (CRJ), Georgiana Iorgulescu.

Potrivit directorului CRJ, decizia Inaltei Curti de Casasie si Justitie privind admisibilitea unei actiune in revendicare promovata pe dreptul comun, dupa aparitia Legii 10/2001, este una dezamagitoare.

"M-as fi asteptat ca Inalta Curte, care nu a excelat in unificarea jurisprudentei, sa declare admisibila o actiune in revendicare pe dreptul comun. Asa cum este redactat comunicatul instantei supreme, reiese o cale de mijloc, care da dreptul instantelor sa verifice daca o astfel de actiune in revendicare aduce atingere unui alt drept de proprietate. Ceea ce inseamna ca Inalta Curte nu a declarat actiunea in revendicare pe drept comun ca fiind inadmisibila, dar nici nu a lamurit in concret ce trebuie sa faca instantele din tara", a afirmat Georgiana Iorgulescu.

Aceeasi sursa a mai spus ca asteapta redactarea deciziei Curtii supreme in acest caz, pentru a evalua exact urmarile ei.Directorul CRJ crede ca, oricum, Romania se va confrunta cu un nou val de procese pierdute la CEDO, din cauza acestei decizii a Sectiilor Unite ale ICCJ.

Cu Raportul european batand la usa, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, crede ca numai o revizuire a Constitutiei ar scoate Romania din situatia blamata de Europa: judecarea dosarelor de inalta coruptie e hotarata de Parlament. Ministrul Predoiu gaseste astfel o scuza pentru nerezolvarea dosarelor importante.

Majoritatea actorilor politici critica de cate ori este nevoie Constitutia, dar nici unul nu vrea cu adevarat modificarea ei. Traian Basescu a infiintat recent o comisie care sa-i gaseasca hibele, desi promisese refacerea ei inca din 2005.

Romania ar putea linisti criticile europene legate de tergiversarea dosarelor de inalta coruptie in Parlament numai printr-o revizuire a Constitutiei, crede ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, care a recunoscut ca apropiatul Raport pe Justitie al Comisiei Europene va contine "un mix de critici, si nu neaparat de laude" la adresa Romaniei. Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Robin Barnett, a argumentat ca preocuparea lui Predoiu este justificata: "Romania a facut un progres important in lupta anticoruptie. Cu toate acestea, raman foarte multe de facut". Ministrul Justitiei a declarat, in legatura cu blamata procedura de avizare parlamentara a urmaririi penale, ca "exista o ingrijorare legata de aceasta, pentru ca ar impune o imunitate nejustificata". Solutia, pe care a transmis-o si oficialilor europeni, este: "Avem de-a face cu un text constitutional, este o decizie a Curtii Constitutionale si, de aici, concluzia este ca, (...) daca nu dorim o astfel de procedura, va trebui modificata Constitutia". Pe de alta parte, printre ghearele procedurale ale legislatiei miscatoare a scapat ieri un dosar de coruptie: fostii ministri Decebal Traian Remes si Ioan Avram Muresan au fost trimisi in judecata.

Ministrul justitiei, Catalin Predoiu, a declarat, ieri, ca este prematur a se discuta despre mentinerea procurorului Daniel Morar la conducerea Directiei Nationale Anticoruptie, o astfel de discutie neputând fi localizata la nivelul persoanelor, ci trebuie avuta în vedere eficienta institutiei. „Este o decizie care va fi luata la un moment dat, la momentul potrivit, dupa ce vom reflecta cu grija asupra acestor lucruri, dar nu vad niciun motiv ca sa exacerbam aceste discutii. Am fost frecvent întrebat de când am preluat mandatul în legatura cu aceasta chestiune. Nu trebuie sa localizam discutia la nivelul persoanelor, trebuie sa avem în vedere arhitectura institutionala, eficienta institutiei si sa depasim acest stil de a discuta intuitus personae, înlocuindu-l cu un stil de a discuta în considerarea institutiilor si a principiilor“, a spus ministrul Predoiu, usor iritat de întrebarea referitorare la eventuala mentinere în functie a procurorului-sef Daniel Morar. Întrebat despre eficienta DNA, Predoiu a raspuns: „Nu o sa fac astfel de aprecieri pe picior, pe coltul mesei, înainte de o analiza temeinica, înainte de a lua în discutie toate rezultatele din urma si de a ma consulta cu colaboratorii din minister“. Mandatul lui Daniel Morar se încheie la 12 august anul acesta, iar potrivit Legii 303/2004 poate fi reînvestit în functia de sef al DNA pentru înca trei ani.

A.M.

sursa: www.gardianul.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Instanţa a decis că operatorii de cabluri îşi pot menţine cablurile pe stâlpi. Primăria ameninţă cu represalii, iar Coimisia Europeană lucrează la o directivă care să-i oblige să le îngroape.
 
Instanta a decis ca operatorii de cabluri isi pot mentine cablurile pe stalpiCabliştii nu sunt obligaţii să-şi îngroape cablurile în reţeaua NetCity, potrivit Curţii de Apel Bucureşti. Curtea a respins contestaţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) privind decizia prin care aceeaşi instanţă a dat câştig de cauză Asociaţiei de Comunicaţii prin Cablu, anulând hotărârea CGMB privind proiectul NetCity. Astfel că operatorii de cablu îşi vor păstra cablurile pe stâlpi, deşi Primăria Capitalei a concesionat realizarea unei reţele subterane de reţelele de comunicaţii electronice, inclusiv echipamentele operatorului UTI System, care a investit deja o parte din cele 202 milioane de euro necesare realizării infrastructurii NetCity.

“Era imposibil să obligi cabliştii să îngroape cablurile, în momentul în care nu le oferi o alternativă.

Se vorbeşte despre proiectul NetCity, care nici până în ziua de astăzi nu s-a semnat. Există un cras analfabetism, pentru că 12 - 15 oameni aleşi prin vot, din structurile politice, sunt lăsaţi să se ocupe de telecomunicaţii. Au hotărât ca în doi ani să îngroape cablurile, dar nu s-au gândit cât costă, cine va face asta şi unde, pentru că infrastructura subterană nu există. Trebuie cartat tot Bucureştiul ca să nu dai în reţelele de apă, de curent sau în cele ale Romtelecom, care există deja. Dar ei, prin această Hotărâre, voiau să trimită reţelele de cablu din domeniul telecomunicaţiilor în ilegal”, a declarat Radu Petric, preşedintele Asociaţia de Comunicaţii prin Cablu (ACC).