Birou Avocatura - Moniana Iordachescu

Ministerul sănătăţii intenţionează să modifice legea privind reforma în domeniul sănătăţii, mai ales prevederile referitoare la malpraxis. În acest sens a publicat pe pagina sa de internet un proiect de act normativ prin care propune, printre altele, că o comisie naţională de experţi va analiza fiecare caz de malpraxis în parte.
Mai exact, vor fi două comisii care vor analiza cazurile de malpraxis - una naţională şi una judeţeană, pentru a da posibilitatea mai multor specialişti să se pronunţe asupra unui caz dificil.

Pe de altă parte, proiectul mai prevede că expertizele necesare soluţionării unui caz de malpraxis se plătesc anticipat de către societatea de asigurări la care medicul acuzat de malprexis ar trebui să aibă încheiată o poliţă.

Iar dacă se dovedeşte că medicul e nevinovat, societatea de asigurări va recupera suma pretinsă de persoana vătămată.

Proiectul propus de minister introduce şi cadrul împăcării părţilor, fără a mai fi nevoie de intervenţia instanţelor de judecată.

Malpraxisul este o eroare medicală, care aduce prejudicii pacientului şi pentru care personalul medical implicat răspunde civil pentru greşelile sale.

Un astfel de caz foarte mediatizat a fost cel al doctorului Naum Ciomu, care a tăiat penisul unui pacient.

Medicul a fost obligat, în urma unui proces, la plata a 125.000 euro daune morale şi 9.866 lei daune materiale - sumă care reprezintă cea mai mare despăgubire pentru malpraxis stabilită până acum în România.

Anual ajung în justiţie în medie două sau trei cazuri de malpraxis, câştigate aproape mereu de către victime.

În afara sancţiunilor din justiţie, Colegiul Medicilor poate decide, la rândul său, retragere permisului de liberă practică.

   
sursa: www.bbc.co.uk

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Poliţia Rutieră a contestat sentinţa, susţinând că radarele sunt în regulă

Un magistrat de la Jude­cătoria Urziceni a pronunţat o sentinţă care dă mari bătăi de cap Poliţiei Rutiere, dar care îi bucură pe şoferii vitezomani. Judecătorul susţine că radarele mobile folosite de agenţii rutieri nu sunt omologate să stabilească viteza din trafic decât dacă maşina Poliţiei Rutiere se află în staţionare, nu şi în mers. Concret, judecătorul a anulat un proces-verbal de contravenţie prin care un bucureştean fusese amendat cu 750 de lei pentru depăşirea vitezei legale.

Un echipaj al Poliţiei Rutiere, aflat şi el în mişcare, stabilise cu ajutorul unui radar mobil că bucureşteanul ar fi circulat cu 120 de kilometri la oră pe un segment de drum unde viteza maximă era de 50 kilometri pe oră. „Din planşele foto depuse la dosar rezultă că autoturismul poliţiei pe care se afla amplasat radarul era în mişcare. Aparatul radar de tip PHYTON II a fost însă omologat de Biroul de Metrologie Legală numai în modul de staţionare”, se arată în motivarea sentinţei, citată de PRO TV. Poliţia Rutieră are în ţară peste 200 de asemenea aparate radar, care constată aproape jumătate dintre cazurile de depăşire a vitezei legale.

Colegiul Medicilor din România consideră că noile prevederi sunt anticonstituţionale

Experţii care anchetează cazurile nu vor mai fi luaţi din liste naţionale, ci din liste judeţene

Presupusele cazuri de malpraxis ar putea fi reclamate la comisia de anchetă chiar de către Ministerul Sănătăţii. Eugen Nicolăescu, ministrul de resort, a elaborat, în acest sens, un proiect de lege care modifică anumite prevederi din legea malpraxisului.

Una dintre schimbări este şi aceea că, în afara victimelor şi a urmaşilor celor decedaţi ca urmare a unui act de malpraxis, Ministerul Sănătăţii şi managerul spitalului pot depune şi ei plângeri la comisia de anchetă care funcţionează în cadrul ASP-urilor.

„Este un proiect de lege care se situează în afara cadrului juridic. Ministerul nu are cum să se erijeze în parte vătămată, iar legea este a răspunderii civile. Domnul ministru nu are cunoştinţe de drept şi se pare că nici consilieriii săi juridici nu au. O dovadă în acest sens este faptul că ministerul a pierdut toate procesele în care a fost implicat. Toţi cei care au dat în judecată Ministerul Sănătăţii au câştigat fluierând. Nu am emoţii că ar putea trece o astfel de lege, pentru că este, din start, anticonstituţională”, ne-a declarat prof.dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. O altă modificare prevăzută în proiectul de act normativ este transformarea listei naţionale de experţi care cercetează plângerea de malpraxis într-una judeţeană. Mai concret, experţii vor fi aleşi din acelaşi judeţ în care a fost depusă sesizarea.

„Şi dacă există în judeţul respectiv un singur expert, cum îl trag la sorţi? Şi dacă cel reclamat este tocmai expertul? Oricum Colegiul Medicilor va avea, în octombrie, o adunare extraordinară tocmai pentru propuneri la Legea malpraxisului, aşa că recomandăm ministerului să nu se grăbească, pentru că s-ar putea să facă din nou o lege proastă”, a mai precizat prof.dr. Astărăstoae.
 
Claudia Marcu - This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it

sursa: www.gandul.info  

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Comisia de Buget a Camerei Deputatilor a reexaminat luni Legea Curtii de Conturi, insa nu a acceptat principala recomandare a presedintelui Basescu prin care organizarea activitatilor Curtii sa se faca exclusiv prin lege, si nu prin regulamentul intern al institutiei.

Deputatii din comisia de Buget au mentinut textul initial din lege potrivit caruia organizarea si desfasurarea activitatii specifice Curtii de Conturi precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati se efectueaza potrivit Regulamentului aprobat de plenul Curtii in conformitate cu legea, informeaza Newsin.

Traian Basescu ceruse ca organizarea activitatii sa se faca potrivit legii Curtii. In plus, la acest articol 12, deputatii au introdus un amendament prin care "coordonarea activitatii in cadrul departamentelor Curtii de Conturi si camerelor de conturi judetene se realizeaza de catre consilierii de conturi si de directori in cadrul normelor si procedurilor stabilite de plenul Curtii de Conturi".

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 830 din 8 iulie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 60 din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justititie, precum si unele masuri adiacente.
Dispozitiile legale criticate (art. 29 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, modificata prin Legea nr. 247/2005)  prevad la acest moment urmatoarele: "Pentru imobilele evidentiate in patrimoniul unor societati comerciale privatizate, altele decat cele prevazute la art. 21 alin. 1 si 2, persoanele indreptatite au dreptul la despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, corespunzatoare valorii de piata a imobilelor solicitate".

Colegiul Medicilor se opune prelungirii termenului pana la care poate fi realizat avort pentru o minora sub 15 ani
 
Colegiul Medicilor din Romania (CMR) se declara im­potriva proiectului de Ordin al Ministerului Sanatatii Publice (MSP) privind prelun­girea la 24 de saptamania termenului pana la care poate fi realizata intreru­perea sarcinii de catre o minora care nu a implinit 15 ani, apreciind ca astfel va fi incurajata crima si va creste numarul avorturilor.Mai putin radicali decat CMR, medicii ginecologii cer ca in actul normativ sa fie scrise explicit situatiile in care minora gravida poate avorta. Ei spun ca legea ar trebui sa fie aplicata mai ales in cazul fetelor care au ramas insarcinate in urma unui abuz. Intreruperea sarcinii la o minora de pana la 15 ani va putea fi realizata pana la 24 de saptamani de gestatie, numai in anumite unitati spitalicesti dotate core­spunzator, potrivit unui proiect de Ordin privind aprobarea procedurilor de interventie in astfel de situatii, supus dezbaterii publice de MSP.Proiectul prevede ca ginecologul care constata o sarcina la o fata care nu are 15 ani are obligatia sa anunte datele gravidei la protectia copilului. Cei din urma au obligatia sa monitorizeze minora minimum sase luni de la intreruperea sarcinii.Potrivit proiectului de ordin, consilierea psihologica in situatie de criza, realizata de psiholog, are ca obiective centrarea pe situatia concreta si gasirea unei solutii care sa ajute copilul si familia sa-si foloseasca resursele pentru a depasi situatia si sa-si desfasoare activitatile de zi cu zi intr-un mod cat mai acceptabil si eficient pentru ei si pentru cei din jur, iar consilierea psihologica pe termen lung se realizeaza la soli­citarea minorei si a reprezentatilor legali ai acesteia si este centrata pe optimizarea functionarii persoa­nei copilului si a familiei si pe prevenirea tulburarilor afective si compor­tamentale. Totodata, medicii sunt obligati sa obtina consimtamantul informat al re­prezentantului legal, ascultand opinia gravidei cu varsta mai mica de 15 ani si sa realizeze in­treruperea sarcinii.Daca medicului de obstetrica-ginecologie i se solicita intreruperea cursului unei sarcini care depaseste 14 saptamani de gestatie, acesta trebuie, potrivit proiectului de ordin, sa informeze conducerea unitatii sanitare in cadrul careia isi desfasoara activitatea profesionala, care, la randul sau, va informa, in cel mult 24 de ore, autoritatea de sanatate publica.

* România, printre cele nouă ţări care vor să aplice pentru acest domeniu procedura complexă a cooperării sporite

* 170.000 de căsnicii mixte, între persoane de naţionalităţi diferite, sfârşesc anual prin divorţ în UE

Mai multe ţări din Uniunea Europeana sunt gata să alimenteze „o Europă cu două viteze” pentru a contracara veto-ul folosit de Suedia în ceea ce priveşte simplificarea procedurilor de divorţ în Europa, potrivit unor surse apropiate preşedinţiei franceze a UE, citate de AFP. Astfel, nouă ţări – România, Ungaria, Austria, Spania, Franţa, Italia, Slovenia, Luxemburg şi Grecia – susţin procedura numită „cooperare sporită” şi vor adresa o cerere în acest sens Comisiei Europene.

Alte cinci ţări – Germania, Belgia, Portugalia, Lituania şi Slovacia – încă „se gândesc” dacă este oportun să se alăture acestei iniţiative. Subiectul va fi discutat astăzi, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor Justiţiei din UE. Proiectul legislativ blocat de Suedia oferă cuplurilor cu parteneri de naţionalităţi diferite posibilitatea de a alege legislaţia şi jurisdicţia competentă pentru a pronunţa divorţul ţinând cont de naţionalitatea lor şi locul de reşedinţă. Suedia preferă propria sa legislaţie liberală în materie de divorţ şi consideră că, opunându-se acestui acord la nivelul UE, apără interesele cetăţenilor săi.

Kovesi dezvaluie viitorul lui Morar: "stabilitatea institutionala a DNA nu are legatura cu cel care o conduce", titreaza vineri Romania libera. Mandatul procurorului-sef al DNA, Daniel Morar, expira peste trei saptamani, iar Laura Codruta Kovesi nu pare sa sustina prelungirea acestuia, explicand ca "stabilitatea institutionala a DNA se refera la modul in care este organizata aceasta institutie".

Fara sa-l nominalizeze pe Daniel Morar, recentul Raport al Comisiei Europene subliniaza totusi ca DNA "continua sa obtina rezultate bune in ceea ce priveste urmarirea penala a cazurilor de coruptie la nivel inalt", desi "sentintele judecatoresti sunt in continuare indulgente si inconsecvente".

DNA face parte din lista extrem de scurta a institutiilor autohtone bine vazute in raportul de tara, de aceea pastrarea lui Daniel Morar in functie este urmarita cu atentie de Bruxelles. Potrivit legii, conducerea DNA este numita de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

Adversari declarati ai procurorului-sef anticoruptie, liberalii si social-democratii fac tot mai multe presiuni pentru inlocuirea acestuia la finalul mandatului. Catalin Predoiu a anuntat ca il va nominaliza pe viitorul sef al Directia Nationala Anticoruptie in urmatoarele doua saptamani.

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a semnat ieri, 23 iulie a.c., Decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a celui de-al doilea amendament, semnat la Bucuresti, la 2 iulie 2007, la Acordul de Garantie dintre Romania si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, pentru finantarea Proiectului de modernizare si introducere a taxarii pe autostrada Bucuresti-Pitesti, semnat la Bucuresti la 5 august 1996.

sursa: www.juridice.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu,este de părere că imunitatea aleşilor ar trebui limitată

Comisia Europeană va prezenta astăzi raportul privind starea justiţiei din România. Sistemul judiciar va fi monitorizat încă un an.

Adevărul: România va fi monitorizată în continuare. Ce este de făcut în această situaţie?

Cătălin Predoiu: Sunt convins că raportul va fi unul obiectiv, echilibrat şi realist. Obiectivele reformei cer timp şi acţiune permanentă şi concertată din partea tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul justiţiei.

Continuarea mecanismului de cooperare şi verificare implică o eficienţă mai mare şi o cooperare mai strânsă între CSM, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi, nu în ultimul rând, parlament şi societatea civilă.

Există riscul activării clauzei de salvgardare?

La începutul anului se vorbea de aplicarea unor măsuri de salvgardare din Tratatul de Aderare, datorită întârzierii reformelor în justiţie. Activitatea din ultimele luni a demonstrat că există şi voinţă politică, şi resursele tehnice pentru continuarea reformelor, iar ca o consecinţă directă au apărut şi rezultatele. Singura cale pentru înlăturarea completă a perspectivei sancţiunilor şi ridicarea mecanismului de cooperare şi verificare este continuarea reformelor.