Birou Avocatura - Moniana Iordachescu

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) intenţionează să modifice cadrul legislativ pentru privatizarea societăţilor din domeniul cercetării-dezvoltării, prin promovarea unui act normativ. Proiectul actului normativ de modificare a fost transmis, prin intermediul Consiliului Concurenţei, la Comisia Europeană (CE). În prezent, AVAS aşteaptă un punct de vedere din partea CE cu privire la proiectul de act normativ, precum şi din partea celorlalte ministere avizatoare.
 
Redacţia Curentul

sursa: www.evz.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Codul Rutier va fi modificat, din nou, după ce Curtea Constituţională a stabilit că poliţiştii nu pot decide asupra dreptului de a conduce al şoferilor.

Poliţiştii nu pot decide în privinţa dreptului a conduce al şoferilor implicaţi în accidente cu victime, dovada în baza cărora aceştia pot circula cu maşina până la finalizarea anchetei putând fi prelungită doar de procurorul de caz sau de un judecător. Aşa au hotărât magistraţii Curţii Constituţionale (CC), în urma unei sesizări făcute de Avocatul Poporului.

Drept urmare, Codul Rutier va fi modificat din nou. „Şoferii implicaţi în accidente cu victime, care au nevoie să le fie prelungită dovada de circulaţie, nu vor fi însă afectaţi. Nu vor fi nevoiţi să facă drumuri în plus, întrucât procedura rămâne aceeaşi. Şi până acum mergeau la instanţă şi la Parchet - în funcţie de instituţia la care se afla dosarul lor - pentru a cere prelungirea dovezii.

Singura diferenţă este aceea că, până acum, judecătorul sau procurorul propunea prelungirea documentului, Codul Rutier lăsând la latitudinea şefului Poliţiei Rutiere pe raza căreia s-a produs accidentul să decidă dacă o prelungeşte sau nu.
 
Deşi nu au existat cazuri în care vreun poliţist să refuze propunerea magistraţilor, de acum înainte judecătorul sau procurorul va decide, iar poliţistul va executa. Aşa este firesc, însă a fost vorba doar despre o greşeală în formularea alineatului 6 al articolului 111 din Ordonanţa nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice“, a explicat, ieri, comisarul-şef Viorel Recoşeanu, şeful Poliţiei Rutiere.

Agentia Nationala de Integritate (ANI) a aplicat primele 68 de amenzi persoanelor care nu si-au depus declaratiile de avere si de interese in termenul prevazut de lege.

Sanctiunile au fost aplicate in cuantumul maxim de 500 de lei fiecare, se arata intr-un comunicat al institutiei citat de NewsIn.

Potrivit legii privind infiintarea, organizarea si functionarea ANI, declaratiile de avere si de interese se depun in termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii in functie ori de la data inceperii activitatii.

Persoanele prevazute de lege au obligatia sa depuna sau sa actualizeze declaratiile de avere si de interese anual, cel mai tarziu la data de 15 iunie, pentru anul fiscal anterior.

Agentia de Integritate a primit doar 90.000 dintre cele 300.000 de declaratii de avere care trebuia depuse, potrivit legii, pana la 15 iunie 2008.

sursa: www.ziare.com

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Sanctiunea de a declara nul recursul depus la o alta instanta decat aceea a carei hotarare este atacata reprezinta o prevedere neconstitutionala a Codului de Procedura Civila, a decis Curtea Constitutionala (CCR), motivand ca se ingradeste liberul acces la justitie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate l-a constituit dispozitiile articolului 302 din Codul de procedura civila, care au urmatorul continut: "Recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii".

Exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti si procedura de judecata sunt stabilite prin lege. Din aceste prevederi constitutionale, rezulta ca legiuitorul are libertatea de a stabili cazurile si conditiile in care partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac.

Dar libertatea legiuitorului de a stabili conditiile de exercitare a cailor de atac si procedura de judecata nu este absoluta, arata Curtea Constitutionala, care a admis exceptia de neconstitutionalitate in data de 24 iunie.

Pentru a nu avea surprize neplăcute la cumpărarea unei proprietăţi imobiliare trebuie verificate mai multe lucruri.
Valabilitatea şi corectitudinea actelor originale ale proprietăţii pot fi verificate apelând la serviciile unui avocat sau ale unui notar. În cele mai multe cazuri, consultanţa nu costă nimic. „Spre exemplu, dacă se apelează la un notar, acesta nu va percepe nici un tarif în ideea că actele tranzacţiei vor fi perfectate la cabinetul lui notarial“, ne-a spus Dan Ciobanu, director de vânzări al agenţiei imobiliare Media City.

Mult timp şi multe drumuri pot fi scutite dacă proprietarii au deja istoricul proprietăţii. „Istoricul proprietăţii indică toţi proprietarii acelui bun“, a precizat Dan Ciobanu. Dacă vânzătorul nu îl are, va trebui să treacă pe la fiecare notar unde s-au perfectat actele cu foştii deţinători.  Istoricul proprietăţii este obligatoriu în cazul imobilelor cumpărate prin credit imobiliar, întrucât este solicitat de bancă. Cei care cumpără proprietăţi retrocedate nu au de ce să-şi facă griji. Este o vânzare simplă. Imobilul a fost retrocedat proprietarului de drept şi acesta îl vinde. „Nu la fel se poate spune despre imobilele dobândite prin Legea Lupu de reîmproprietărire. Proprietarii au voie să vândă după zece ani, dar, primind alte proprietăţi decât cele originale, pot apărea proprietarii de drept. Cine cumpără se poate trezi cu procese“, a adăugat directorul de vânzări al Media City.

Aproape o suta de politisti din Capitala au dat in judecata Ministerul de Interne, pe care il acuza de discriminare, si cer un milion de dolari.

Reclamantii sunt revoltati ca nu iau lefuri comparabile cu cele ale colegilor din Directia Generala Anticoruptie.

In replica, superiorii lor spun ca diferentele salariale sunt date de legile speciale, gandite in favoarea celor care lupta impotriva coruptiei, relateaza ProTV.

Politisti specializati in cercetari penale i-au chemat in instanta pe reprezentantii Ministerul de Interne, ai Ministerului Finantelor si pe cei ai Politiei Capitalei.

Oamenii isi cer retroactiv plata sporului anticoruptie, adica o treime din salariul castigat in fiecare luna, plus dobanda la zi. In total, e vorba despre aproximativ un milion de de dolari.

Sute de politisti - multi din structurile de combatere a crimei organizate - s-au plans ca nu se bucura de aceleasi sporuri ca angajatii de la Anticoruptie.

Sursa: Ziare.com

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Goldman Sachs, Unicredit, Société Générale şi Morgan Stanley s-au înscris pe lista potenţialilor administratori ai Fondului.

Nu mai puţin de 28 de bănci şi companii de renume mondial îşi vor măsura puterile în competiţia pentru preluarea administrării Fondului Proprietatea. Vineri a expirat termenul până la care cei interesaţi îşi puteau depune scrisorile de intenţie în acest sens. Pe lista societăţilor înscrise se găsesc nume grele precum Goldman Sachs, Unicredit, Société Générale, JP Morgan sau Morgan Stanley. Aceasta din urmă şi-a depus dosarul vineri, pe ultima sută de metri, chiar după ce reprezentanţii fondului au postat pe site lista finală cu firmele interesate. „Am afişat lista cu numele companiilor vineri, la ora 14.00. A mai venit această scrisoare şi am modificat lista, adică am adăugat şi această companie“, a declarat Cristina Stihi, directorul de comunicare al Fondului Proprietatea, citată de Mediafax.

„Listarea Fondului Proprietatea la Bursă trebuie să o facă un manager de fond. Fondul Proprietatea este una dintre cele mai importante companii, iar selecţia administratorului de fond este procesul cel mai important în activitatea Fondului“, declara, în aprilie, Giovanni Ravasio, preşedintele consiliului de supraveghere al societăţii.

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 574 din 30 iulie 2008 a fost publicata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. LVIII din 24 septembrie 2007.

Controversa juridica priveste interpretarea dispozitiilor art. 192 alin. (1) pct. 1 lit. a) si pct. 2 lit. b) si c) C.pr.pen., cu referire la situatia in care partea vatamata este un minor care a introdus plangerea prealabila prin reprezentantul legal. Mai concret, se ridica intrebarea cine va suporta cheltuielile judiciare avansate de stat in ipoteza mentionata, in caz de achitare a inculpatului sau in caz de incetare a procesului penal ca urmare a retragerii plangerii prealabile sau a impacarii partilor.

In practica s-au ivit trei opinii. Prima este in sensul ca cheltuielile de judecata trebuie suportate de partea vatamata. A doua opinie este in sensul ca cheltuielile vor fi suportate in solidar de partea vatamata si de reprezentantul legal al acesteia, in calitate de parte responsabila civilmente. A treia opinie, impartasita si de Inalta Curte, este in sensul ca cheltuielile judiciare vor fi suportate de partea vatamata prin reprezentantul sau legal.

Dana R. este una dintre cele 1.500 de persoane care trăiesc cu organe de „împrumut". La 51 de ani, a avut şansa să primească un rinichi de la o persoană decedată. Organul i-a fost transplantat în urmă cu opt luni la Clinica Fundeni. Femeia este cel mai nou membru al Asociaţiei Transplantaţilor din România, organizaţie înfiinţată acum 12 ani, în ale cărei evidenţe figurează 700 de transplantaţi.

Potrivit unui proiect de lege aflat la Camera Deputaţilor, care modifică Legea 95/2006 privind reforma în sănătate, o persoană devine automat donator de organe după moarte, dacă nu şi-a exprimat refuzul în timpul vieţii.

Cea mai dură lege a donării, în Austria

Chiar dacă introducerea acordului prezumat poate duce la creşterea numărului donatorilor, într-o societate neinformată ea poate da naştere abuzurilor.

Potrivit dr. Daniela Bartoş, fost ministru al Sănătăţii, „legea introducerii acordului prezumat trebuie gândită pe îndelete înainte de a fi adoptată".

Potrivit acesteia, România ar trebui să-şi însuşească exemplul Spaniei. „Spaniolii au asupra lor un card de donator, în care sunt trecute numai acele organe asupra cărora ei şi-au dat acceptul să le doneze", a adăugat medicul.

Potrivit dr. Victor Zota, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, în afară de România, Marea Britanie, Slovenia şi Germania, toate statele europene şi-au însuşit acordul prezumat. Cea mai dură „formă" a acordului prezumat este în Austria, unde medicii mai întâi prelevă organele şi abia după aceea informează familia că ruda lor a fost donator de organe. Aceeaşi regulă este valabilă şi în Portugalia.

Spaniolii au card în care sunt trecute organele care vor fi donate
dr. Daniela Bartoş,
fost ministru al Sănătăţii

de Mirela Dădăcuş

sursa; www.adevarul.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 570 din data de 29 iulie 2008 a fost publicata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. XXVII (28) din 16 aprilie 2007.
Decizia abordeaza problema admisibilitatii caii de atac a recursului declarat impotriva hotararii instantei de fond prin care s-a dispus restituirea dosarului la procuror in vederea refacerii actului de sesizare, in temeiul art. 300 alin. 2 din Codul de Procedura Penala.

Practica instantelor judecatoresti nu cunoaste un punct de vedere unitar in acest sens. Unele instante au considerat ca legea nu prevede o atare cale de atac, art. 385 indice 1 din Codul de Procedura Penala nu enumera printre hotararile susceptibile a fi atacate cu recurs si pe cele prin care se dispune restituirea dosarului in vederea refacerii actului de sesizare. Opinia contrara, conform careia instantele se considera legal sesizate cu recursul declarat impotriva hotararii de restituire a cauzei, este si opinia Curtii.