Birou Avocatura - Moniana Iordachescu

Guvernul Romaniei a fost chemat in instanta de catre societatea Financiarul SRL Iasi, care editeaza revista economica cu acelasi nume, ca urmare a introducerii impozitului forfetar.

Totodata, societatea a solicitat si Institutiei Avocatului Poporului sa sesizeze Curtea Constitutionala din Romania cu privire la neconstitutionalitatea prevederilor mentionate din Ordonanta de Urgenta a Guvernului prin care s-a introdus impozitul forfatar, se arata intr-un comunicat al publicatiei remis Ziare.com

Publicatia economica reclama faptul ca Ordonanta Guvernului incalca prevederile Codului Fiscal prin care se stabileste ca "orice modificare sau completare a Codului Fiscal intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege" si poate fi facuta numai prin lege, care sa fie promovata de regula cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia.

"Aceasta decizie a Guvernului Romaniei, de a legifera intrarea in vigoare a unor norme fiscale in termen de 16 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, incalca in mod indubitabil prevederile Legii nr 571/2003 privind Codul Fiscal si aduce atingere principiului conform caruia sarcina fiscala a contribuabililor trebuie sa fie stabila si predictibila, astfel incat acestia sa fie in masura sa adopte decizii manageriale corecte pe parcursul unui an fiscal", explica Liviu Vatavu, consilier juridic Financiarul.

UNBR a dat publicitatii decizia nr. 63 din 8 mai 2009 a Comisiei Permanente privind validarea rezultatelor examenului de dobandire a titlului profesional de avocat definitiv in sesiunea 22-26 aprilie 2009. Decizia cuprinde lista candidatilor promovati.

Candidatii promovati >>

sursa: www.juridice.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Plenul Senatului a adoptat luni, cu 89 de voturi "pentru", o propunere legislativa prin care, in cazul nasterilor survenite in urma sarcinilor multiple, suplimentar fata de indemnizatia stabilita de lege, se acorda cate 600 de lei pentru fiecare copil, incepand cu al doilea nascut.

Propunerea legislativa apartine unor deputati din randul minoritatilor nationale altele decat cea maghiara, precum si unor parlamentari PNL si PDL si are drept obiect acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului pentru fiecare copil in parte, in cazul sarcinilor multiple.

Astfel, s-a decis ca, in cazul nasterilor survenite in urma sarcinilor multiple, suplimentar fata de indemnizatia stabilita de lege, se acorda cate 600 de lei pentru fiecare copil, incepand cu al doilea nascut. De asemenea, initiatorul a mai precizat si ca de indemnizatie pentru cresterea copilului beneficiaza si "persoanele care se afla in plata la data intrarii in vigoare" a Legii.

Initiatorul a considerat ca punctul de reper in stabilirea indemnizatiei nu trebuie sa fie numarul de sarcini, ci numarul de copii. Potrivit initiatorului, in cazul nasterilor gemelare sau trimelare, pe langa indemnizatia standard, se doreste acordarea a inca 600 de RON pentru fiecare al doilea sau al treilea nascut.

sursa: www.newsin.ro

articol aparut la: www.ziare.com

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Plenul Senatului a adoptat luni, cu 72 de voturi pentru si o abtinere, Ordonanta de urgenta privind infiintarea Fondului Roman de Contragarantare. Legea merge la Camera Deputatilor, for decizional.

Fondul este o institutie financiara nebancara al carei scop este sa acopere maxim 80% din riscurile financiare ce decurg din garantarea creditelor si altor instrumente financiare obtinute de persoane juridice romane. Capitalul social initial este de 400 de milioane lei.

Ministrul intreprinderilor Mici si Mijlocii, Constantin Nita, declara in martie ca vrea ca pana la 8.000 de firme sa beneficieze de garantii in 2009 din partea fondurilor de garantare pentru IMM-uri.

"Prin infiintarea fondului de contragarantare, dam posibilitatea sa creasca si mai mult numarul acestor garantii. Fondul de garantare, cu un capital social de 80 milioane euro, poate asigura garantii de 600-700 milioane euro si, in general, prin infiintarea unui fond de contragarantare, pana la cinci ori mai multe firme pot accesa garantii", a spus Nita.

sursa: www.newsin.ro

articol aparut la: www.ziare.com

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 298 din 7 mai 2009 a fost publicat Ordinul ministrului finantelor publice nr. 847 din 30 aprilie 2009 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 858/2008 privind depunerea declaratiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanta.

Potrivit modificarilor, pot fi depuse prin mijloace electronice de transmitere la distanta urmatoarele declaratii fiscale:
1) 100 “Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat”, cod 14.13.01.99/bs;
2) 102 “Declaratie privind obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurilor speciale”, cod 14.13.01.40;
3) 103 “Declaratie privind accizele”, cod 14.13.01.03/a;
4) 710 “Declaratie rectificativa”, cod 14.13.01.00/r;
5) 101 “Declaratie privind impozitul pe profit”, cod 14.13.01.04;
6) 300 “Decontul de taxa pe valoarea adaugata, cod 14.13.01.02;
7) 301 “Decontul special de taxa pe valoarea adaugata”, cod 14.13.01.02/s;
8) 120 “Decontul privind accizele”, cod 14.13.01.03;
9) 130 “Decontul privind impozitul la titeiul din productia interna”, cod 14.13.01.05.
10) 200 “Declaratie privind veniturile realizate”, cod 14.13.01.13.

TÁRSASÁG A SZABADSÁGJOGOKÉRT c. Ungariei, 37374/05, 14 aprilie 2009

Hotararea este foarte importanta, reprezentand, practic, un reviriment in raport de practica anterioara a Curtii in care se aprecia ca articolul 10 al Conventiei nu impune obligatia de a comunica informatii atunci cand statul nu doreste acest lucru. Conform noii jurisprudente, dreptul de acces la informatii deja disponibile detinute de stat este recunoscut formal ca facand parte din art. 10, Curtea apreciind ca nedezvaluirea de catre stat a unor informatii ce ar fi impus o dezbatere publica in domenii de importanta generala poate duce la incalcarea libertatii de expresie.

In fapt
Asociatia Uniunea Libertatilor Civile, fondata in 1994 in Ungaria, cu activitate in special in domeniul politicilor desfasurate in materia drogurilor, a solicitat Curtii Constitutionale, invocand reglementarile privind accesul la date de interes public, accesul la dosarul aflat pe rolul acestui for prin care un parlamentar a solicitat controlul constitutional al unor amendamente formulate recent in Codul penal la infractiunile privitoare la regimul drogurilor. Curtea Constitutionala, fara a consulta parlamentarul respectiv, a respins aceasta cerere, invocand faptul ca un astfel de dosar nu putea fi disponibil tertilor fara aprobarea autorului solicitarii (respectiv a parlamentarului). Procedura in fata Curtii Constitutionale a fost epuizata la 24 ianuarie 2005, pronuntandu-se public un rezumat al chestiunilor ridicate, precum si constitutionalitatea amendamentelor formulate. Asociatia Uniunea Libertatilor Civile a contestat in fata instantelor nationale refuzul Curtii Constitutionale. Instantele nationale au respins cererile apreciind ca cererea parlamentarului fata de care s-a cerut acces continea o serie de date, insa nu in sensul datelor cu caracter public ci cu caracter personal; or, protectia datelor cu caracter personal prevala fata de alte interese legitime, inclusiv fata de accesul la informatia publica.

Noua lege a descentralizarii si a sanatatii publice va fi elaborata pana la 1 iunie si va intra in vigoare incepand cu luna septembrie, potrivit lui Ion Bazac, ministrul Sanatatii.

Potrivit spuselor sale, administratia locala va fi obligata sa plateasca pentru consolidari, modernizari si echipamente medicale, altele decat cele de performanta.

De asemenea, spitalele judetene vor intra sub administrarea Consiliilor judetene, cele municipale vor fi administrate de consiliile municipale, iar cele orasenesti, de consiliile din orasele respective.

"Vor ramane in administrarea guvernului spitalele regionale si cele de interes national, dar si institutele de cercetare", a spus Bazac.

Sistemul national de urgente ramane in subordinea Ministerului Sanatatii inca trei ani si va fi finantat de la bugetul de stat. "In momentul in care vom constata ca avem un sistem de urgenta care sa faca fata standardelor europene, si el va fi transferat autoritatilor locale", a spus ministrul Sanatatii

Ministrul Sanatatii a anuntat ca directorii spitalelor vor fi, de acum inainte, numiti de autoritatile locale. Acestia vor fi medici sau absolventi de invatamant superior, cu studii de post universitare in cadrul Scolii de Sanatate Publica, un model preluat din Franta.

CCR a declarat, cu unanimitate de voturi, neconstitutionala modificarea statului functionarului public, motivand ca se incalca principiul bicameralismului Parlamentului.

"Astfel, intre forma adoptata de Camera Deputatilor (in calitate de Camera decizionala) si cea adoptata de Senat exista deosebiri majore, modificarile si completarile adoptate de Camera Deputatilor dand proiectului de lege o configuratie deosebita, semnificativ diferita fata de cea adoptata de Senat, ca prima Camera sesizata.

Pe de alta parte, prin modul sau de redactare, deficitar si imprecis in privinta anumitor dispozitii (cum sunt cele ale art.III), legea nu corespunde exigentelor de tehnica legislativa, prin aceea ca nu satisface cerintele de accesibilitate si de previzibilitate specifice normelor juridice.

Intreaga argumentatie retinuta in motivarea solutiei pronuntate de Curtea Constitutionala va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei", potrivit Curtii Constitutionale.

CCR mai arata, miercuri, ca decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru.

Deputatul PNL Ciprian Dobre a declarat in martie ca grupul liberalilor va depune contestatia la CCR impotriva noului Statut al functionarilor publici, iar documentul transmis Curtii va sesiza atat vicii pe forma, cat si pe fond.

"Cat priveste fondul problemei, deputatul PNL a sustinut ca "se aduce o grava atingere a cel putin 1.000 de persoane" si, de asemenea, "se anuleaza toate progresele facute de Romania in ultimii patru ani", ajungandu-se la o politizare excesiva a administratiei publice.

Parlamentul European a repus miercuri pe masa negocierilor pachetul de masuri privind reforma in telecomunicatii, in contextul in care au existat numeroase reactii publice negative generate de suspiciunea ca drepturile Internautilor vor fi incalcate.

Legiuitorii mai au la dispozitie cateva luni pentru a realiza un nou draft, in conditiile in care orice modificare in pachetul legislativ respins miercuri atrage dupa sine o serie intreaga de schimbari care vor trebui renegociate, informeaza Reuters.

Toate cele trei parti ale pachetului supus miercuri aprobarii au fost adoptate dar, din cauza unui singur amendament care a trecut la vot, vor trebui facute alte modificari, ceea ce conduce la redeschiderea negocierilor intre statele membre UE.

407 parlamentari europeni au votat pentru introducerea acestui amendament, 57 impotriva in timp ce 171 au fost absenti.

Amendamentul a fost introdus de membrii Partidului Verde, cativa liberali si independenti speriati de posibilele incalcari ulterioare ale drepturilor utilizatorilor de Internet.

Textul se refera la conditiile in care i se poate intrerupe accesul la Internet unui abonat acuzat ca ar fi incalcat legile existente in acest domeniu prin descarcarea ilegala de materiale, fara achitarea drepturilor de copyright.

Ministrii telecomunicatiilor din tarile UE vor relua dezbaterile pe acest pachet legislativ pe 12 iunie.

Autor: Camelia Badea

sursa: www.ziare.com

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Presedintele comisiei speciale care analizeaza Codul Penal, Victor Ponta, a declarat miercuri ca reglementarea insultei si calomniei ar trebui sa fie facuta intr-o lege speciala, si nu in Codul Penal, pentru a nu "strica" proiectul pentru doua infractiuni ce ar aduce multe controverse.

El a precizat ca in cazul calomniei si insultei trebuie organizata o dezbatere publica, idee agreata si de reprezentantii societatii civile.

"CCR a spus ca dezincriminarea lor nu s-a facut in mod constitutional. Acum nu stim, nici nu sunt incriminate, nici ca sunt incriminate si atunci trebuie sa facem o dezbatere publica si sa vedem in ce masura, pe de o parte protejam viata privata, iar pe de alta parte sa nu ingradim in vreun fel presa", a afirmat, ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul, Victor Ponta.

El s-a aratat total impotriva introducerii calomniei si insultei in Codul Penal, dar considera ca "probabil" isi vor avea locul intr-o lege speciala.

Totodata, Ponta a afirmat ca nu se stie inca daca reglementarea acestora va fi facuta intr-o eventuala Lege a presei.

"Nu stiu. Eu sper ca presa are curaj sa faca o Lege a presei. Eu imi doresc sa traiesc intr-un cadru legal si organizat si sunt convins ca foarte multi din presa si-ar dori sa aiba un cadru legal si clar, dar e un deziderat", a spus minsitrul.