Birou Avocatura - Moniana Iordachescu

Sute de persoane au participat luni la mitingul personalului auxiliar din Justitiei, pichetand sediul ministerului Justitiei, cerand demisia ministrului Catalin Predoiu.

La proteste participa peste 600 de grefieri, arhivari si soferi din intreaga tara, care huiduie si poarta pancarte, cerand demisia ministrului, anunta Amos News.

Grefierii ii reproseaza ministrului Catalin Predoiu ca nu doreste respectarea hotararilor judecatoresti privind salariile restante si avertizeaza asupra subfinantarii sistemului justitiar.

Potrivit Ministerului insa, protestele ar fi nejustificate, in conditiile in care Ministerul a avut in martie mai multe intalniri cu reprezentantii personalului auxiliar.

"Astfel de presiuni sunt nejustificate si nu servesc la rezolvarea problemelor structurale din sistem", declara saptamana trecuta ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, care solicita incetarea imediata a protestelor.

Predoiu neaga existenta unui proiect de lege privind salariile restante ale grefierilor

"In ceea ce priveste afirmatiile federatiei Projust ca ministerul ar fi elaborat un proiect de ordonanta privind salarizarea personalului din justitie fara consultarea personalului auxiliar, Ministerul precizeaza ca in momentul in care un astfel de proiect va fi finalizat, il va publica pe site si va declansa procedurile de consultare potrivit legii", se arata in comunicatil Ministerului Justitiei.

Grefierii sunt sustinuti si de judecatori in demersurile lor. Potrivit unui comunicat al Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, judecatorii "sprijina actiunile de protest ale personalului auxiliar de specialitate din instante si parchete referitoare la neonorarea drepturilor consacrate prin hotarari judecatoresti".

Uniunea considera ca protestul grefierilor este legitim, in conditiile in care "insisi reprezentantii puterii executive sunt cei care nu au respectat Protocolul incheiat anul trecut cu privire la esalonarea platii drepturilor salariale restante catre personalul din justitie".

Judecatorii mai arata ca exista "pericolul blocarii activitatii instantelor si parchetelor din cauza neachitarii obligatiilor de functionare curenta a sediilor acestora".

sursa: www.ziare.com

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 239 din 10 aprilie 2009 a fost publicata Decizia nr. 303 din 3 martie 2009 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 288 alin. 2 din Codul de procedura civila.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 288, alin. 2 din Codul de procedura civila, care stabilesc ca: „Apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii”.

In motivarea exceptiei, s-a argumentat faptul ca sanctionarea exercitarii caii de atac a apelului cu nulitatea absoluta pe motiv ca apelul s-a depus la o alta instanta decat cea a carei hotarare se ataca este exagerata, consacrand un formalism rigid ce contravine principiilor prevazute de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si art. 21, art. 24, art. 126 alin. (2) si 129 din Legea fundamentala.

Ca si in Decizia nr. 737/2008, prin care s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 302 din Codul de procedura civila, este neconstitutionala, care sanctiona cu nulitatea cererile de recurs depuse la instante necompetente, Curtea Constitutionala a retinut ca aplicarea principiilor constitutionale privind accesul liber la justitie si folosirea cailor de atac impune ca toate cererile gresit indreptate sa fie transmise jurisdictiei competente sa le solutioneze.

Prin urmare, prevederile art. 288 alin. 2 teza finala, “sub sanctiunea nulitatii”, din Codul de procedura civila, sunt neconstitutionale.

Pentru STIRI.JURIDICE,
SOVA & ASOCIATII

sursa: www.juridice.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

CSM a aprobat, in data de 9 aprilie 2009, organizarea, prin intermediul INM, la Bucuresti, in perioada 10 aprilie - 30 iunie 2009, a concursului sau examenului pentru numirea in functii de conducere a judecatorilor si procurorilor la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecatorii, precum si la parchetele de pe langa acestea.

Cererile de inscriere la concurs sau examen pot fi depuse la INM, pana la data de 4 mai 2009, inclusiv.

Functiile de conducere scoase la concurs

Tematica si bibliografia de concurs

Calendarul concursului

Cererea de inscriere

Regulamentul de organizare si desfasurare a concursului

sursa: www.juridice.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Comunicat CSA:

"Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a finalizat proiectul de Norme privind forma si clauzele cuprinse in contractul de asigurare obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor si il supune dezbaterii publice pe website-ul propriu, www.csa-isc.ro, sectiunea Legislatie / Proiecte legislative.
Acest proiect este al treilea act normativ elaborat de CSA in aplicarea Legii nr.260/2008, dupa Normele privind autorizarea asiguratorilor pentru incheierea asigurarii obligatorii a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor (puse in aplicare prin Ordinul CSA nr.23/2008 si publicate in Monitorul Oficial) si Normele privind Pool-ul de Asigurare impotriva Dezastrelor Naturale – PAID (proiect care a fost deja supus dezbaterii publice).

Elaborarea de catre CSA a normelor nu reprezinta insa singura conditie pentru ca Legea nr. 260/2008 sa poata fi aplicata. Pentru implementarea acesteia sunt necesare, totodata, infiintarea PAID, precum si modificarea legislatiei actuale, de catre institutiile competente, in sensul imbunatatirii mecanismelor necesare autoritaţilor locale pentru asigurarea unui flux de informaţii coerent şi continuu catre pool.

In acest context, evidentiem faptul ca, fiind o societate comerciala constituita prin asocierea societatilor de asigurare autorizate sa incheie AOL, PAID se poate infiinta doar dupa ce actionarii asiguratorilor interesati de aceasta asociere vor aproba, in cadrul Adunarilor Generale ale Actionarilor, cu cat participa fiecare la capitalul pool-ului."

Proiect de Norme >>

sursa: www.juridice.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Nicolae Popa, presedintele ICCJ, a declarat intr-o conferinta de presa ca, in cazul in care initiativa Guvernului de a impozita cu 90% veniturile ce depasesc 8000 RON va deveni lege, sistemul judiciar ar putea fi blocat de o greva a judecatorilor.

Nicolae Popa: „Nu am dori sa aratam ce inseamna ca Justitia sa nu actioneze intr-o zi. Judecatorii resping incercarea de a face din ei o tinta a nereusitelor inregistrate de Guvern […] Justitia aduce bani la buget cu care s-ar putea usor autofinanta […] In Romania, se manifesta in ultimul timp actiuni programatice concertate menite sa creeze neincredere in actul de justitie, sa desconsidere importanta acesteia, sa prezinte judecatorul ca pe un profitor care huzureste pe seama banului public, in pofida garantiilor institutionale interne si a numeroaselor documente internationale “.

sursa: www.juridice.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Clonarea umana, interzisa de normele Uniunii Europene, nu va fi prevazuta in viitorul Cod penal. Spre deosebire de codurile penale moderne din Europa, proiectul noului Cod penal român, depus de Ministerul Justitiei in Parlament spre dezbatere, nu acorda nici o atentie combaterii faptelor periculoase din domeniul ingineriei genetice, cum ar fi clonarea umana sau producerea de arme biologice.

Legea 301/2004 de modificare a Codului penal, sau Codul lui Macovei, cum a fost supranumita, avea un capitol special dedicat domeniului genetic, intitulat ”Crime si delicte privind manipularea genetica”. Astfel, articolul 194 prevedea ca „utilizarea ingineriei genetice pentru a produce arme biologice sau alte arme de exterminare în masa se pedepseste cu detentiune severa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi”. De asemenea, la articolul 195, se preciza: „(1) Crearea de embrioni umani în alte scopuri decât procreatia se pedepseste cu închisoare stricta de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. (2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si crearea, prin clonare, a unei fiinte umane genetic identice unei alte fiinte umane, vii sau moarte”. Dupa cum se stie, intrarea în vigoare a Codului penal din 2004 a fost amânata în mod repetat de Monica Macovei si apoi de succesorii sai, care au preferat sa se ocupe de elaborarea unui cod nou, în speta cel finalizat recent sub mandatul ministrului Catalin Predoiu. Renuntarea la aceste incriminari, deja aprobate de Parlamentul României, prin adoptarea Legii 301/2004, nu-si gaseste nici o justificare credibila. Ideal ar fi fost ca infractiunile prevazute in aceasta lege sa se regaseasca in actualul proiect de cod penal, depus in Parlament, eventual chiar cu perfectionari, si in nici un caz sa fie abandonate, de parca nu ar mai fi de actualitate în societatea contemporana.

Coduri din Europa pedepsesc clonarea

Codul penal francez din 1994 cuprinde un capitol intitulat ”Despre crimele de eugenism si clonaj reproductiv” (articolele 214-1 pâna la 215-4). Codul penal al Republicii Moldova din 2002 incrimineaza clonarea de fiinte umane în art. 144, infractiune pedepsita cu închisoare de la 7 la 15 ani.
Codul penal spaniol din 1995, mult îndragit de initiatorii proiectului noului Cod penal român, cuprinde un capitol intitulat ”Delicte privitoare la manipularea genetica”. În mod curios, acest cod a fost considerat modern numai în ceea ce priveste nepedepsirea incestului, dar nu a mai fost considerat bun ca model când este vorba de incriminarea clonarii umane.  

Conventia de la Oviedo, ignorata

Însa interzicerea clonarii umane si a altor fapte periculoase în domeniul ingineriei genetice reprezinta si o obligatie asumata de România în conformitate cu Conventia de la Oviedo din 1997 privind drepturile omului si biomedicina, precum si Protocolul aditional referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane, din 1998, ratificate prin Legea nr. 17/2001. Astfel, conform articolului 1 din Protocolul mentionat: ”Este interzisa orice interventie având drept scop crearea unei fiinte umane genetic identice unei alte fiinte umane vii sau moarte.” Noul cod penal ar trebui sa tina cont de aceasta obligatie, instituind garantii pentru respectarea ei.

Proprietarii care au deja o asigurare facultativa a locuintei trebuie sa incheie, la expirarea contractului, o polita de asigurare obligatorie, pe langa care pot sa-si acopere riscuri si valori suplimentare printr-o asigurare facultativa, potrivit normelor de aplicare a legii 260/2008.

Incepand cu data expirarii contractelor de asigurare facultativa a locuintelor, acestea "se pot incheia numai pentru sume asigurate care le depasesc pe cele asigurate obligatoriu, prevazute in lege, sau pentru riscuri care nu fac obiectul contractului de asigurare obligatorie a locuintelor", se arata in normele de aplicare a actului normativ.

Perioada de asigurare obligatorie a locuintelor este de 12 luni, iar contractul de asigurare obligatorie a locuintelor se incheie pe un an calendaristic, respectiv de la 1 ianuarie la 31 decembrie.

Asigurarea obligatorie a locuintelor acopera riscul de cutremur, alunecari de teren ori inundatii pentru fiecare constructie cu destinatia de locuinta, potrivit legii.

Prima de asigurare pentru asigurarea obligatorie a locuintelor se plateste in lei asiguratorului care elibereaza polita de asigurare a dezastrelor (PAD), de catre contractantul politei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) la data platii, in numerar sau prin virament in contul asiguratorului.

La eliberarea PAD, asiguratorul se angajeaza sa acorde despagubiri beneficiarului, in numele si contul Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor (PAID), in cazurile provocarii de daune ca urmare a producerii unui risc acoperit prin contract, in perioada de valabilitate a acesteia.

Conform legii, participatia maxima a fiecarui asigurator la PAID nu poate depasi 15%.

La formarea PAID vor participa doar asiguratorii care sunt autorizati sa subscrie riscuri de catastrofe naturale si care nu au fost sanctionate in ultimii doi ani prin limitarea, interzicerea operatiunilor sau retragerea autorizatiei.

Potrivit CSA, aproximativ 20 asiguratori - aproape jumatate din companiile de pe piata - au anuntat ca vor sa participe la acest Pool.

Suma maxim asigurata este de 20.000 euro pentru locuintele de tip A si de 10.000 euro pentru locuintele de tip B. Prima obligatorie este de 20 euro in cazul locuintelor tip A si de 10 euro in cazul locuintelor tip B.

Proprietarii care nu isi asigura locuintele risca o amenda cuprinsa intre 100 si 500 lei, iar constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre primari si de persoanele imputernicite in acest scop.

Amenzile contraventionale stabilite prin lege si aplicate de CSA intra la bugetul de stat in proportie de 40%, la bugetul CSA - 40%, iar restul de 20% intra la bugetul autoritatilor locale de pe raza teritoriala in care locuieste persoana respectiva.

Legea privind asigurarea obligatorie a locuintelor va deveni operationala la 1 iulie 2009, data incepand de la care proprietarii trebuie sa contracteze polite de asigurare obligatorie de locuinte. Potrivit unui proiect de ordin aflat in dezbatere publica la CSA, capitalul social al PAID va fi de cel putin 12 milioane euro.

articol aparut pe: www.newsin.ro

sursa: www.ziare.com

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Comunicat ICCJ:

"In sedinta din 16 martie 2009 Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, a solutionat un numar de 3 dosare in care au fost declarate recursuri in interesul legii de catre Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si de catre Colegiul de conducere al Curtii de Apel Craiova, pronuntandu-se urmatoarele solutii:

- Prin decizia nr. 12, s-a respins sesizarea formulata de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Craiova cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 alin. 1, art. 3 lit. a1, art. 13 si art. 14 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu dispozitiile art. 6 alin. 1 lit. b si alin. 2, art. 8 si art. 11 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999 al Ministrului Justitiei, referitor la modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru datorate pentru cererile si actiunile avand ca obiect anularea/constatarea nulitatii absolute, rezilierea/rezolutiunea unor acte juridice patrimoniale, atat in situatia in care nu se formuleaza capatul de cerere accesoriu privind restabilirea situatiei anterioare/restituirea prestatiilor efectuate, cat si in ipoteza in care este formulat acest petit accesoriu.

- Prin decizia nr. 13, s-a respins recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 129 alin. 6 din Codul de procedura civila, referitor la posibilitatea instantelor de judecata investite cu solutionarea actiunii in rezolutiunea sau declararea nulitatii unor acte juridice translative sau constitutive de drepturi, de a dispune, din oficiu, restabilirea situatiei anterioare ori repunerea partilor in situatia anterioara.

- Prin decizia nr. 14, s-a respins recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 299 raportate la prevederile art. 377 din Codul de procedura civila, referitor la admisibilitatea recursului impotriva unei decizii pronuntate de tribunal, in recurs, daca aceasta este rezultatul unei gresite calificari a caii de atac exercitate de parte.

Dupa redactarea considerentelor si semnarea deciziilor, acestea se vor publica in Monitorul oficial al Romaniei, Partea I.

 Purtator de cuvant al Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Judecator Cristina Madalina Buta"

Andrei Savescu

sursa: www.juridice.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

CSM a publicat Avizul nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) in atentia Comitetului de Ministri al Consiliului Europei privind calitatea hotararilor judecatoresti.
CCJE considera ca, printre indicatorii externi de care depinde calitatea hotararilor judecatoresti, se numara si calitatea legilor adoptate de Parlament, care trebuie imbunatatita. De asemenea, trebuie acordata o mare atentie pregatirii judecatorilor si a altor specialisti in drept, care trebuie sa dovedeasca profesionalism in activitate. Hotararile judecatoresti trebuie sa fie redactate intr-un limbaj clar si simplu, sa fie motivate si inteligibile.

De asemenea, CCJE subliniaza ca jurisprudenta instantelor superioare contribuie la calitatea hotararilor judecatoresti, astfel incat aceasta trebuie sa fie clara, coerenta si constanta.

Nota JURIDICE.ro: La sfarsitul acestei luni JURINDEX va fi operational.

sursa: www.juridice.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Guvernul a adoptat, miercuri, proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat, si va fi trimis zilele urmatoare Parlamentului, a anuntat premierul Emil Boc dupa sedinta Executivului.

"Am adoptat proiectul de lege ce va fi inaintat Parlamentului pentru interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat. Toti pensionarii care primesc in mana o pensie de pana la aproximativ 17 milioane de lei pot in continuare sa cumuleze pensia cu salariul de la stat", a explicat premierul.

Boc a mai precizat ca aceia care nu se incadreaza in aceste conditii vor trebui sa opteze pentru una dintre cele doua in maximum 15 zile de la intrarea in vigoare a legii.

"Toti cei care primesc mai mult vor fi nevoiti sa obteze intre pensie si salariul de la stat in 15 zile de la intrarea in vigoare a legii", a mai spus seful Executivului, precizand ca in cazul mediului privat se va putea cumula pensia cu salariul.

662 de milioane de lei pentru infrastructura rurala

Boc a mai spus ca s-a decis acordarea a 662 de milioane de lei pentru investitiile din infrastructura rurala.

"Am adoptat un proiect de Hotarare de Guvern prin care am acordat 662 de milioane de lei pentru investitile din infrastructura rurala", a spus Boc.

"Cele 662 de milioane de lei sunt alocate pentru lucrari in desfasurare, dar si pentru proiecte noi", a mai precizat premierul.

Alexandra Sandru

sursa: www.ziare.com

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu