Birou Avocatura - Moniana Iordachescu

Un Comitet de initiativa legislativa cetateaneasca cere, printr-un proiect de lege pe care il propune spre dezbatere Parlamentului, alocarea a cel putin 6% din PIB pentru Sanatate, proiectul primind aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, iar Senatul este prima camera sesizata.

Proiectul de lege prevede ca "totalul fondurilor anuale destinate finantarii sanatatii sa reprezinte cel putin 6% din produsul intern brut anual, iar fondul anual destinat asistentei medicale primare sa reprezinte minimum 12% din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate".

In acest sens, initiativa legislativa propune modificarea articolului 81 din Legea nr.95/2006.

In expunerea de motive, membrii Comitetului de initiativa spun ca sanatatea a fost declarata prioritate nationala de catre toti guvernantii postdecembristi, dar finantarea acestui sector a avut permanent de suferit, procentul alocat sanatatii din PIB fiind mult sub nivelul alocat de statele membre ale UE.

Scopul declarat al initiativei legislative cetatenesti este de a asigura cresterea calitatii serviciilor medicale, diversificarea acestora si modernizarea si dotarea unitatilor medicale.

Proiectul de lege a fost initiat de un Comitet de initiativa legislativa format din 11 membri si condus de Gabor Dorin-Marius.

Conform Legii 189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni, republicata in 2004, "promovarea initiativei legislative a cetatenilor se asigura de catre un comitet de initiativa alcatuit din cel putin zece cetateni cu drept de vot".

Din comitetul de initiativa nu au voie sa faca parte parlamentari, membri ai Guvernului sau ai adminitratiei publice alesi prin vot universal. Orice initiativa legislativa cetateneasca trebuie sa fie sustinuta de 100.000 de semnaturi.

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a declarat, marti, neconstitutionale anumite dispozitii din articolul referitor la retrocedarea terenurilor forestiere pe un alt amplasament.

Deciza CCR se refera si la mentinerea modului de folosinta actual din Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Judecatorii CCR au luat in discutie, marti, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.24 alin.1 indice 2 si 4, alin 2 si 3 din Legea nr. 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr.169/1997.

Astfel, Curtea Constitutionala a declarat ca fiind neconstitutionale prevederile referitoare la terenurile din ariile naturale protejate, care ar trebui sa fie restituite fostilor proprietari sau mostenitori cu obligatia ca acestia sa le pastreze destinatia si sa le asigure administrarea prin structuri silvice autorizate.

Potrivit acelorasi prevederi, fostul proprietar poate opta pentru atribuirea unei suprafete echivalente din fondul forestier de stat.

Conform respectivelor prevederi, "terenurile din ariile naturale protejate, constituite si declarate astfel potrivit legii, arboretele constituite ca unitati-sursa pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, plantajele, culturile de plante-mama pentru productia de butasi, inscrise in catalogul national al materialelor de baza, se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, cu obligatia de a le pastra destinatia si de a le asigura administrarea prin structuri silvice autorizate".

De asemenea, decizia CCR se aplica si in privinta alineatelor 2 si 3, conform carora "se excepteaza de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente terenurile atribuite fostilor proprietari, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Pentru cazurile prevazute la alin. (2) punerea in posesie se va face pe alte terenuri, situate in apropierea vechilor amplasamente, acceptate de proprietar".

Introducerea impozitului minimal pe cifra de afaceri nu este de natura sa aduca in pragul falimentului niciun agent economic, cel putin asa sustine ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea.

Oficialul guvernamental a mai precizat ca aparitia acestui impozit a fost motivata de dorinta lui Emil Boc si a Cabinetului sau de a exista un tratament egal intre contribuabili, mai ales ca unii agenti economici nu au o atitudine corecta fata de obligatiile fiscale ce le revin.

"Noi (n.a. Executivul) dorim sa avem un tratament egal al contribuabililor. Acest impozit minim, care inseamna 500 de euro pe an, nu este in masura ca sa bage in faliment miile de firme, asa cum se sustine, ba dimpotriva, nu reprezinta decat o atitudine corecta pe care ar trebui sa o aiba toti contribuabilii din Romania fata de adevaratii contribuabili onesti", a declarat Pogea, marti, in plenul reunit al celor doua Camere, citat de Mediafax.

Problema nu este ca ministrul de resort crede ca IMM-urile nu vor intampina probleme, ceea ce s-ar putea sa fie adevarat, ci ca exclude posibilitatea ca acestea sa intre in faliment, semn ca Executivul nu are pregatita o rezolvare pentru situatia in care previziunile facute de reprezentantii oamenilor de afaceri s-ar adeveri.

In lipsa unei strategii care sa tina cont de cat mai multe probabilitati, intrarea catorva mii de agenti economici in faliment, din cauza incapacitatii de plata a noului impozit, va sili Guvernul sa adopte o serie de alte masuri facute pe picior, prin care sa incerce compensarea pierderilor generate de disparitia unui grup relativ mare de contribuabili.

Altfel spus, atunci cand calculele pe care si le-a facut Ministerul Finantelor cu privire la veniturile bugetare din aceasta sursa vor fi date peste cap, va aparea riscul unei noi modificari a Codului Fiscal, mai ales ca autoritatile au demonstrat deja ca pot trece cu usurinta peste principiul predictibilitatii fiscale, care spune ca orice modificare trebuie sa intre in vigoare la inceputul anului urmator.

Cea mai simpla solutie pentru cresterea veniturilor o reprezinta majorarile de taxe si impozite. Cresterea TVA sau renuntarea la cota unica de impozitere s-ar putea justifica prin necesitatea asigurarii de venituri la fondul de somaj, care ar putea fi suprasolicitat in conditiile in care numarul somerilor va creste simtitor in urma intrarii in faliment a unui numar important de IMM-uri.

Fondurile de pensii, care au randamente sub nivelul minim legal, ar putea sa-si acopere pierderile printr-un aport de capital din partea actionarilor, pentru a nu ramane fara autorizatie.

Potrivit presedintelui Comsiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea, legea pensiilor obligatorii si a pensiilor private va fi schimbata, pana la sfarsitul acestui an, relateaza Ziarul Financiar.

Legile din alte tari, precum Bulgaria, prevad posibiliatea ca actionarii sa poata aduce bani din propriile buzunare, pentru a acoperi pierderile, pentru ca fondul respectiv sa nu-si piarda autorizatia.

De asemenea, legea ar putea include sistemul multifond, prin care o singura companie de asigurari private obligatorii (cele din pilonul II) vor putea administra mai multe fonduri, cu grade diferite de risc.

Astfel, clientul si-ar putea trasfera pensia de la un fond cu risc mai mare, la unul cu risc mai scazut, evitand pierderile in cazul unei crize financiare.

sursa: www.ziare.com

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetari Juridice din cadrul Academiei Romane organizeaza la data de 20 mai 2009, ora 13, in Sala de consiliu de la sediul sau, Calea 13 Septembrie, nr. 13,

Colocviul

Interpretarea si aplicarea regulamentului comunitar in dreptul national. Conditii si elemente. Studiu de caz: Regulamentul (CE) nr. 1408/71

Aplicarea unui act comunitar de catre instantele jurisdictionale din Romania, in speta a unui regulament, va deveni, in timp, o obisnuita. Consideram necesar, ca in seria dezbaterilor referitoare la interpretarea si aplicarea dreptului comunitar in Romania, initiate in cadrul Centrului nostru, sa discutam hotararea Tribunalului Bucuresti in care au fost aplicate Regulamentul CEE nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati si cu familiile acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii si Regulamentul (CEE) nr.574/72 al Consiliului din 21 martie 1972 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamnetului (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu salariatii si cu membrii familiilor acestora care se deplaseaza in interiorul Comunitatii.

Dezbaterea isi propune realizarea unui schimb de puncte de vedere din perspectiva teoreticienilor si mai ales a practicienilor (judecatori si avocati).

Lucrarile vor fi onorate de prezenta unor cunoscuti practiceni. Pana in prezent, au confirmat participarea Dragos Calin, judecator – Curtea de Apel Bucuresti si dr. Andrei Savescu.

Ordinea de zi, 30 aprilie 2009:

Sedinta Plenului, ora 10:00

Sectia pentru judecatori, ora 12:00

Sectia pentru procurori, ora 12:00

sursa: www.juridice.ro

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

Statele membre UE vor putea face in continuare derogari de la saptamana maxima de lucru de 48 ore, dupa ce Parlamentul European, tarile UE si Comisia Europeana nu au ajuns la un acord vizand data cand acestea ar putea inceta.

Eurodeputatii au insistat asupra introducerii in directiva revizuita asupra timpului de lucru a unei date care sa indice sfarsitul oricarei derogari de la legea in vigoare in UE care prevede o saptamana maxima de lucru de 48 de ore.

Totusi, guvernele statelor membre au refuzat, cerand ca timpul de garda pentru anumite meserii precum pompieri si medici sa nu fie considerat timp de munca, in directiva revizuita.

In schimb, Curtea europeana de justitie a precizat ca garzile trebuie socotite drept timp de lucru, astfel ca aproape nicio tara din UE nu respecta aceasta decizie.

In iunie 2008, cele 27 de state membre au fost de acord pentru o perioada mai mare de lucru - de 60 sau 65 ore pe saptamana, pe care patronii sa o poata negocia in mod individual cu angajatii.

Spania, Belgia, Grecia,Ungaria si Cipru au criticat acest compromis si au solicitat arbitrajul Parlamentului European.

In decembrie anul trecut, Parlamentul European a respins cu o larga majoritate acordul, cerand incetarea oricarei derogari, pozitie pe care si-au mentinut-o pana in prezent.

"Consecinta acestui esec in negocierile dintre statele membre este ca tot mai multe dintre ele vor incepe sa utilizeze derogari de la saptamana de lucru de 48 de ore pentru profesiunile in care exista perioade de garda. in prezent, 15 din cele 27 de tari UE recurg la derogari de acest fel", a declarat comisarul european pentru munca Vladimir Spidla.

Ministerul Justitiei sustine, in adresa comunicata, marti, federatiei Projust, ca nu sunt indeplinite cerintele pentru declansarea "unui conflict de interese motivat", fiind vorba, mai degraba, despre un conflict de drepturi, ce urmeaza alta procedura prevazuta de lege pentru solutionare.

Ministerul Justitiei arata ca membrii Projust nu se gasesc in situatia prevazuta de reglementarea potrivit careia conflictul de interese poate fi declansat "in caz de divergenta la negociarea anuala obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca".

MJ sustine ca "solutia optima consta in purtarea unui dialog civilizat", "o asemenea abordare fiind, cu adevarat, in interesul membrilor organizatiei".

Ministerul Justitiei precizeaza, in raspunsul comunicat, marti, federatiei Projust, demersurile institutiei fata de solicitarile personalului auxiliar din justitie.

Astfel, prin adresa din 27 martie, Guvernul a aprobat organizarea concursurilor si, respectiv, continuarea procedurilor de concurs pentru categoriile de posturi mentionate in Memorandumul intocmit de MJ, din cadrul instantelor judecatoresti. Astfel, incepand cu 31 decembrie 2008, sunt vacante 262 de posturi de personal auxiliar de specialitate, 41 de posturi de functionari publici si 14 de personal contractual.

In privinta platii orelor suplimentare, Ministerul Justitiei informeaza, in adresa trimisa Projust, ca, in urma discutiilor cu reprezentantii Ministerului Finantelor Publice, a fost aprobata solicitarea MJ de suplimendare a fondurilor bugetare pentru plata efectuate de personalul auxiliar si conex, incepand cu decembrie 2008.

Totodata, Ministerul Justitiei va emite doua ordine privind plafonul in limita caruia se pot deconta chiriile pentru judecatori, procurori, personalul auxiliar si conex, "fara a fi stabilita vreo diferentiere intre categoriile profesionale", se arata in sursa mai sus mentionata.
Singura solicitare nerezolvata ramane acordarea sporului de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, ministerul comunicand ca va continua demersurile pentru eliminarea oricaror diferente salariale.

In mai putin de o saptamana incepe descentralizarea administratiei: atributiile mai multor organisme centrale de stat vor fi transferate catre autoritatile locale. Procesul va atrage dupa sine modificarea mai multor legi.

Procesul de descentralizare a administratiei va incepe in luna mai si va implica trecerea in portofoliul autoritatilor locale a mai multor directii si unitati precum oficii agricole, spitale, directii ale Registrului Auto, cinematografe, porturi si aeroporturi, se arata intr-un document guvernamental citat de Mediafax. In domeniul invatamantului preuniversitar de stat vor fi cedate – conform actului citat – atributiile de organizare a retelelor scolare si de numire/eliberare din functie a directorilor. Autoritatea pentru Persoanele cu Handicap si cea pentru Protectia Drepturilor Copilului vor fi reorganizate si restructurate.
In Transporturi ar urma sa fie descentralizate Inspectia Rutiera si Metroul, agentiile teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane, reprezentantele Registrului Auto Roman, directiile de drumuri si poduri din subordinea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri si aeroporturile de sub autoritatea ministerului. In Turism vor fi descentralizate plajele maritime si fluviale, iar in domeniul Sanatatii vor fi transferate spitalele si va fi cedata autoritatilor locale responsabilitatea numirii directorilor de spitale.

» Discutiile de la Finante pentru normele Codului Fiscal au fost intrerupte, iar patronatele acuza incalcarea intelegerilor.

Reprezentantii patronatelor s-au retras ieri de la discutiile din cadrul Comisiei de dialog social la care participau oficiali ai Ministerului Finantelor. Motivul nemultumirilor l-a constituit, potrivit patronatelor, nerespectarea de catre Guvern a unor intelegeri prealabile legate in principal de deductibilitatea cheltuielilor cu TVA la achizitia de masini.

"Patronatele au acceptat initial aplicarea unui impozit forfetar de la 1 mai, intelegand actuala situatie de criza si faptul ca trebuie colectati bani la buget. Insa s-a solicitat ca pentru masinile utilizate  de firme sa existe deductibilitati la cheltuielile cu TVA pentru reparatii si benzina. Am cerut sa fie la fel ca la institutiile publice, adica deductibilitate pentru 370 litri de benzina pe luna  si la cumpararea unor autoturisme nu mai scumpe de 30.000 euro. Ni s-a spus, in pofida intelegerilor avute, ca aceste cereri nu sunt acceptate. Din acest motiv s-a iesit de la discutiile cu reprezentantii Guvernului", a declarat Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). Atat impozitul forfetar, cat si deductibilitatea TVA la unele cheltuieli cu autoturismele au fost aprobate de Guvern prin ordonante de urgenta, urmand sa fie aplicate de la 1 mai a.c. Discutiile de ieri cu reprezentantii patronatelor si ai sindicatelor vizau discutarea proiectului de norme de aplicare a Codului Fiscal in legatura cu cele doua prevederi. "Patronatele au iesit de la discutiile cu Ministerul Finantelor. Noi am stabilit ca exista o ratiune pentru introducerea impozitului forfetar si am acceptat grila de impozitare doar cu conditia sa fie admisa la pachet cu anumite deductibilitati privind cheltuielile de reparatii la masini, cu combustibilul, cu TVA la achizitia de vehicule. Acum ministerul ne-a instiintat ca nu se mai accepta, poate", a precizat Florea Parvu, vicepresedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

Liderii organizatiilor patronale prezente ieri la discutiile cu reprezentantii Ministerului Finantelor au mai afirmat ca nu au cunoscut conditiile de negociere a acordului cu Fondul Monetar International, asa cum au lasat membrii Executivului sa se inteleaga in mass-media. "Nu am fost consultati si nu am stiut conditiile in care s-a negociat cu FMI", a precizat vicepresedintele CNIPMMR.